În ultima vreme cazurile pozitive de coronavirus au explodat în România, iar cetățenii fac tot posibilul pentru a se proteja. Cât costă testele rapide COVID, la mare căutare în ultima săptămână, în farmaciile din țară.
Situația epidemiologică din România este destul de delicată, conform ultimelor statistici oficiale. Valul 4 de pandemie a debutat cu o explozie a cazurilor de infectări cu COVID-19 de când s-au deschis școlile și instituțiile de învățământ din țară, iar românii au golit farmaciile pentru a cumpăra teste rapide de depistare a virusului Sars-Cov-2.
Din cauza numărului crescător de cazuri de COVID depistate în ultimele zile, farmaciile mai au puțin și își vor termina stocurile de teste rapide, românii fiind extrem de precauți și nerăbdători de a se testa în confortul propriului cămin.
Statisticile arată că, în această perioadă, la mare căutare au fost testele de depistare a virusului din salivă, kituri care costă în jur de 40 de lei.
Câteva farmacii din România mai au depozitate la raft doar teste rapide de tip nazo-faringian, prin intermediul cărora pacienții pot preleva probe atât din nas cât și din gât, pentru a depista dacă au fost sau nu infectați cu virusul COVID.
Pentru aceste teste rapide nazo-faringiene, românii sunt nevoiți să plătească sume infime cuprinse între 15 și 33 de lei. Testele rapide antigen sunt extrem de căutate de români, deoarece oferă un rezultat în doar câteva minute de la prelevarea probelor.
În schimb, rezultatul unui test PCR durează până la 48 de ore de la efectuarea analizei. Cu toate acestea, un amănunt extrem de important pe care toți românii trebuie să-l știe este faptul că testele rapide antigen nu pot fi folosite pentru eliberarea certificatului verde decât atunci când sunt efectuate în clinici autorizate.
Specialiștii avertizează că aproape jumătate din locuitorii României nu s-au vaccinat împotriva coronavirusului, acesta fiind principalul motiv pentru care virusul s-ar fi răspândit atât de mult, în ultima perioadă, la nivel comunitar.
„Am avut la începutul lunii august două scenarii reale pe care le-am contemplat: că valul 4 va fi de rău ca valul 3, în cel mai optimist scenariu și, în cel mai pesimist scenariu că va fi la fel de rău ca valul 2. Exista și scenariul de coșmar în care valul 4 va fi mai rău ca valul 2, respectiv va avea numărul cumulat de cazuri din valul 2 și 3 pentru o perioadă mai scurtă de timp încât va genera un vârf mai înalt.
Acest scenariu a început să devină mai realist în luna septembrie când rata de accelerație medie pe care am avut-o în perioada august – începutul lui septembrie a crescut de la 50% în medie la 80% când s-au deschis școlile și asta face ca această curbă să se deplaseze și să depășească deja scenariul pesimist că o să avem un val similar valului 2 și acolo curba colorată cu albastru punctat este scenariul despre care vorbea și Gheorghiță cu un vârf la 16.000 de cazuri pe la mijlocul lunii octombrie.
Acest scenariu devine tot mai realist, din păcate, deci nu mai este un scenariu de coșmar, este scenariul cel mai pesimist pe care lucrează atât Guvernul, cât și pe cel pe care îl contemplu și eu în simulările la care mă uit,” a declarat cercetătorul Octavian Jurma la Digi 24.