Deși România este una dintre cele mai bogate țări europene în resurse agricole și animale, și este recunoscută pentru tradiția sa îndelungată în creșterea ovinelor, se confruntă atât cu provocări, cât și cu oportunități semnificative în ultimii ani. Partea și mai dură, în tot acest paradox socio-economic, este că statul român cheltuie milioane de euro, dar dintr-un sac care a ajuns la fund. Astfel, deși producția de lână în România este una mare, aflăm, de fapt, câți bani a cheltuit statul român pe lână în ultimii șase ani, iar conform economiștilor, suma e una uriașă.
România este unul dintre principalii producători de lână din Europa de Est, având o istorie solidă în această industrie. Cu toate acestea, schimbările pieței și costurile mari de procesare pun presiune asupra fermierilor români, afectând industria tradițională de prelucrare a lânii.
Cu o lungă tradiție în creșterea oilor și producția de lână, România are un potențial uriaș în acest sector agricol. Totuși, în ultimii ani, producția și exportul de lână s-au confruntat cu probleme de competitivitate și cu o cerere în schimbare pe piața internațională.
România are aproximativ 10 milioane de oi, ceea ce o plasează printre țările cu cel mai mare număr de oi din Europa. Din punct de vedere al producției, se estimează că anual se colectează între 20.000 și 30.000 de tone de lână.
Aceasta este însă doar o fracțiune din potențialul real al țării, deoarece mare parte din această lână rămâne nevalorificată sau vândută la prețuri foarte mici. Marea provocare pentru fermierii români este lipsa de infrastructură locală pentru prelucrarea lânii.
În trecut, România avea o industrie puternică de prelucrare a lânii, însă majoritatea acestor fabrici au dispărut în ultimele decenii, din cauza lipsei de investiții și a competiției cu producătorii străini. În cazul producătorilor, în ideea de a menține un așa-zis echilibru, statul român în ultimii șase ani a menținut un anume grad de subvenții.
Dar, acest status-qvo a fost ținut cu o cheltuială enormă, iar sacul de unde s-au tot luat acești bani a ajuns cam pe fund. Conform unei analize recente, semnată Libertatea.ro, s-a aflat cam câți bani a cheltuit statul român pe lână în ultimii șase ani.
Din anchetă reiese că statul, cu toate subvențiile menținute și prețul minim pe kg de lână, a cheltuit în ultimii șase ani nu mai puțin de 37 de milioane de euro. Sumele reprezintă cheltuielile pe partea de colectare a lânii și cu construcția unei așa-zise fabrici de procesare și stațiile de colectare la nivel național.
O mare parte din lâna românească este exportată, însă, din păcate, la prețuri foarte mici. Principalele piețe pentru exportul de lână din România sunt țările din Asia și Orientul Mijlociu, unde lâna este folosită pentru producția de textile și produse de îmbrăcăminte. Deși există cerere pentru lână pe aceste piețe, prețul mic de vânzare afectează rentabilitatea producătorilor.
Un alt obstacol în calea exportului este concurența cu producătorii din Australia, Noua Zeelandă și alte țări cu o industrie a lânii bine dezvoltată. Aceste țări au standarde mai ridicate de prelucrare și infrastructuri bine puse la punct, ceea ce le permite să își vândă lâna la prețuri mai competitive și în volume mari.
Pentru a îmbunătăți situația industriei lânii, România ar putea să investească în infrastructură pentru procesare și să sprijine fermierii în prelucrarea lânii la nivel local. Crearea unor centre de colectare și prelucrare ar ajuta la creșterea valorii adăugate a lânii, reducând astfel dependența de exportul de lână brută la prețuri mici.
O altă soluție ar fi încurajarea producției de produse artizanale și textile locale. Cererea pentru produse ecologice și tradiționale crește, iar lâna românească ar putea fi utilizată în confecționarea de haine, pături și alte produse artizanale care să fie valorificate pe piața internă sau chiar exportate la prețuri mai mari.
Producția și exportul de lână din România au un potențial mare, însă fără o strategie bine definită, fermierii români vor continua să se confrunte cu prețuri mici și dificultăți în valorificarea produsului.
Investițiile în infrastructura de prelucrare, sprijinul pentru promovarea produselor locale și adaptarea la cerințele pieței internaționale ar putea transforma lâna românească într-o resursă importantă pentru economia rurală a țării.