Cât poate rezista România fără gazele rusești. Veste neașteptată, ce se va întâmpla în țara noastră

Prețurile europene la gaze naturale au crescut vertiginos în contextul în care Rusia a lansat o operațiune militară în Ucraina. Săptămâna trecută, sirenele de raid aerian au răsunat în capitala ucraineană Kiev, în timp ce președintele Vladimir Putin a ordonat un atac asupra mai multor orașe, cu rachete și trupe trimise în țară. Videoclipurile surprinse de martori oculari arată cozi lungi de mașini la benzinăriile din întreaga țară, în mijlocul unor zgomote de explozii.

Războiul ruso-ucrainean. Europa ar putea rămâne fără gaze naturale

Statele Unite au anunțat că vor impune sancțiuni companiei responsabile de construirea gazoductului rusesc Nord Stream 2. Sancțiunile, care vizează compania Nord Stream 2 AG și directorii săi corporativi, sporesc presiunea asupra proiectului de la Marea Baltică, care a fost conceput pentru a dubla capacitatea de flux de gaze naturale dinspre Rusia către Germania.

Fiind cel mai controversat proiect energetic din Europa, Nord Stream 2 nu a început încă să funcționeze, în așteptarea certificării de către Germania și Uniunea Europeană. Săptămâna trecută, Germania a oprit gazoductul, în valoare de 9,8 miliarde de euro, invocând acțiunile Rusiei față de Ucraina.

Europa se bazează pe Rusia pentru aproximativ 40% din importul de gaze naturale. Cea mai mare parte provine prin conducte, inclusiv Yamal-Europe, care traversează Belarus și Polonia până în Germania, și Nord Stream 1, care ajunge direct în Germania și prin Ucraina.

Piețele de gaze naturale ale Europei sunt legate între ele printr-o rețea de conducte

De-a lungul anilor, majoritatea țărilor au redus dependența de gaze naturale din Rusia și există, de asemenea, mai multe rute de aprovizionare care ocolesc Ucraina.

Până anul trecut, Ucraina era un coridor de tranzit în mare parte pentru gazul care ajungea în Slovacia, de unde continua spre Austria și Italia.

Acum că Rusia a invadat Ucraina, acest lucru ar putea avea un impact asupra fluxurilor prin conductele de gaze naturale precum Yamal-Europa, Nord Stream 1 și TurkStream.

Dar, chiar dacă au fost impuse sancțiuni împotriva Nord Stream 2, Comisia Europeană a declarat că aprovizionarea actuală cu gaze europene nu va fi afectată, deoarece această conductă nu este încă în funcțiune.

„Este clar că dependenţa UE de gazul rusesc trebuie terminată, este nevoie să insistăm mai mult pe surse energetice alternative“, a declarat preşedintele Klaus Iohannis cu ocazia vizitei preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Bucureşti.

Alte posibilități sunt ca Rusia să suspende vânzările de gaze către Europa ca represalii la sancțiuni sau un conflict militar să provoace daune unuia dintre gazoductele care traversează Ucraina și care aduc gaze în Europa, spun analiștii de la Oxford Institute for Energy Studies.

Citește și: Rusia a oprit conducta de gaze. Ce țări nu vor mai fi alimentate în plin război

Cum va fi afectată România de o posibilă oprire a gazelor rusești?

Până la această oră România nu a avut de suferit de pe urma conflictului din Ucraina. Motivul este că marii consumatori, cum ar fi Azomureș, sau OMV, pentru moment nu funcționează.

Cu toate astea, întrebarea care se pune, este de ce România nu a făcut nimic cu rezerverele sale de gaze naturale din Marea Neagră? Răspunsul îl găsim în declarația recentă a ministrului Virgil Popescu.

Acesta declara că România ar putea deveni aproape independentă energetic „atunci când Romgaz și OMV Petrom vor extrage primii barili de gaze naturale din Marea Neagră”, dar nu mai devreme de 2026, confom ministrului.

O decizie de investiție nu a fost încă luată, dar ministrul pare optimist că va începe să curgă în următorii 4 ani, cu o capacitate de 10 miliarde de metri cubi (bcm) pe an.

„Dacă decizia de investiție va fi luată anul viitor, așa cum îmi doresc eu, judecând după discuțiile pe care le-am avut cu Romgaz și OMV Petrom, investițiile ar dura patru-cinci ani și vom începe să extragem gaze în 2026″, a declarat Popescu într-un interviu pentru Euractiv.com.

Taxa pe gazele naturale offshore din România

Optimismul ministrului Energiei se baează și pe o potențială decizie ca România să modifice impozitul blochează investițiile în gazele din Marea Neagră.

Taxa pe gazele offshore din România, care a blocat marile proiecte din Marea Neagră, va fi revizuită până în prima jumătate a acestui an, după întârzieri repetate, a declarat ministrul Energiei, Virgil Popescu, deschizând calea pentru investiții.

Taxa pe proiectele offshore este ultima rămășiță dintr-o serie de restricții impuse sectorului energetic al României, pe care guvernul nu a reușit până acum să le anuleze.

Însă cele trei partide din actualul guvern au convenit în programul lor de coaliție că această taxă trebuie modificată.

Dar, până în 2026 mai sunt 4 ani, iar specialiștii din domeniu spun că, cel mult, până la data de 1 aprilie a.c. se poate susţine ritmul de producţie şi de extracţie. Rămâne de văzut ce se va întâmpla după această dată.

România are nevoie, cât de curând, de noi soluții, în cazul în care Rusia va spune stop alimentării cu gaze spre Europa. Este momentul ca decidenții să găsească o soluție rapidă.