De mai bine de 20 de ani, încă de prin 2010, piața muncii din Europa a început să fie invadată de mână ieftină de lucru, tocmai din Nepal. Dar, așa cum arată datele statistice, unii sunt înșelați de recrutori și trimiși în locuri izolate pentru locuri de muncă prost plătite. Inclusiv în România au ajuns să muncească, fiind angajați la munca necalificată de cele mai multe ori, iar din primele informații am aflat că un muncitor nepalez are venituri de trei ori mai mari decât în țară, plus bonusuri și alte beneficii.
Din păcate, ca urmare a sărăciei extrem de mari din acest stat din sudul Asiei, mulți au luat calea pribegiei și au căutat alte țări unde să poată muncii pentru a-și întreține familiile. Unii au ajuns în zona africană, sau în Orientul Mijlociu, alții au luat drumul Europei.
Încă de prin 2010, conform datelor, numărul muncitorilor migranți din Nepal a crescut, iar în 2024 deja vorbim de un număr important. Spre exemplu, un muncitor nepalez poate primi în Bosnia Herțegovina un salariu de 450 de euro.
La nivelul anului 2023 erau înregistrați 8.000 de nepalezi care și-au căutat oficial un loc de muncă în Europa, ceea ce reprezintă aproximativ 8 % din numărul total de permise de muncă eliberate. Cu alte cuvinte, vorbim de o creștere puternică față de acum câțiva ani.
Din datele statistice de la Ministerul Muncii, doar în 2019 erau emise 29.800 de permise de muncă pentru lucrătorii străini, dintre care 4.324 au fost pentru lucrătorii nepalezi, a doua cea mai mare naționalitate după Vietnam prezentă aici.
În mod similar, în Polonia, din cele 69.000 de permise de muncă eliberate lucrătorilor asiatici, 9.200 au fost acordate nepalezilor, care constituie acum cea mai mare naționalitate prezentă în piața muncii poloneze.
În ceea ce-i privesc pe angajații migranți din Nepal, și care muncesc cu forme legale în România, mulți activează în fermele viticole, la culesul de struguri, fiind vorba de locuri de muncă sezoniere. Din informațiile din teren am aflat, de fapt, cât câștigă un muncitor nepalez în România în 2024.
Concret, pentru perioada sezonieră, un nepalez câștigă aproximativ 500 de euro, de cel puțin 3 ori mai mult decât în țara natală, unde salariul pe lună nu trece de 135 de euro.
Nepal, cu o populație de 30,55 milioane de locuitori, este una din cele mai sărace țări din sudul Asiei, mulți dintre cei cu putere de muncă fie alegând India, dar și aici cu greu, fie alte state ale lumii, unde sunt exploatați la maxim, pe salarii relativ mici, dar cu mult peste ceea ce ar fi primit în țară.
În agricultura românească, mai ales în perioada sezonieră, angajații veniți din Nepal au venituri de trei ori mai mari decât în țara lor, plus bonusuri și alte beneficii. Pe de o parte, proprietarii de ferme se bucură că au cu cine să-și asigura producția, dar pe de altă parte asistăm la o adevărată criză a forței de muncă locale.
De alfel, acesta este unul din motivele pentru care statul român, ca multe altele, au decis să permită migranților să se poată angaja în România.
Nepalul și România și-au consolidat relațiile de muncă prin semnarea unui acord bilateral în domeniul muncii la București. Ministrul Muncii, ocupării forței de muncă și securității sociale, Sharatsingh Bhandari, alături de ministrul român al muncii, Simona Bucura-Oprescu, au semnat acest acord istoric. România este astfel prima țară europeană care formalizează un contract de muncă cu Nepalul.
Acordul urmărește să simplifice procesul de recrutare a lucrătorilor nepalezi care se îndreaptă spre România, asigurând o procedură de angajare corectă și transparentă. Ministrul Bhandari și-a exprimat optimismul cu privire la acest pact, declarând:
„România are un mare potențial pe piața muncii. Acest acord consolidează legătura dintre țările noastre prin intermediul diplomației muncii”.
Nepalul și România au stabilit relații diplomatice în urmă cu 55 de ani. De-a lungul anilor, mulți lucrători nepalezi și-au găsit un loc de muncă în România în sectoarele ospitalității, construcțiilor, industriei și creșterii animalelor.
Politica României de atragere a investitorilor străini a început să creeze oportunități de angajare, în special pe măsură ce cetățenii locali caută locuri de muncă în străinătate. Ca urmare, companiile românești au început să angajeze lucrători nepalezi datorită salariilor competitive.
În timpul discuțiilor, ministrul român al muncii, Simona Bucura-Oprescu, și-a afirmat angajamentul de a proteja drepturile și interesele lucrătorilor nepalezi. Piața muncii din România demonstrează o cerere semnificativă de lucrători nepalezi.
„Vom asigura transparența în selectarea lucrătorilor și vom accelera procesul de recrutare. Nepalul a informat România cu privire la planurile sale de a deschide în curând o ambasadă nepaleză, cu scopul de a simplifica și accelera recrutarea forței de muncă.”, a delcarat miistrul, conform fiscalnepal.com.
Din 2019, numărul permiselor de muncă pentru Croația și România a crescut de la câteva sute la peste 10.000 în fiecare an. În 2022, lucrătorii nepalezi au reprezentat cel mai mare număr de lucrători extracomunitari din România cu permise de ședere, detronând Vietnamul, potrivit Inspectoratului General pentru Imigrări din România.
În ultimii doi ani, Croația și România au aderat la zona aeriană Schengen, care permite circulația fără documente în cele 29 de țări din regiune. Ca atare, aceste două țări au devenit și mai atractive pentru lucrătorii nepalezi. Însă aceștia concurează pentru locuri de muncă în aceste țări cu lucrători din întreaga Asie de Sud, precum și din țările balcanice vecine mai sărace.
Mulți dintre nepalezii care nu își pot asigura locuri de muncă în noile țări Schengen, precum Croația și România, se îndreaptă din ce în ce mai mult către alte state de care lucrătorii nepalezi nu au auzit niciodată, precum Bosnia-Herțegovina, Albania, Serbia și Macedonia de Nord.
Potrivit Departamentului pentru ocuparea forței de muncă în străinătate, peste 1.500 de nepalezi au primit permise de muncă doar pentru aceste patru țări în 2022 și 2023, față de doar 163 între anii 2020 și 2021.