Care erau planurile lui Nicolae Ceauşescu pentru România de după ’90. Totul s-ar fi schimbat în următorii 5 ani: „Vom munci şi vom lupta, ţara o vom înălţa”

Ultimul an al existenței regimului comunist în România, conform rapoartelor de la al XIV-lea Congres al Partidului Comunist Român, aducea una din cele mai importante realizări, de altfel unica în istorie. România socialistă era singurul stat din lume care-și plătea datoria externă. Pe de altă parte, la același congres, erau revelate planurile lui Nicolae Ceauşescu pentru România, promitea „cincinalul de aur” pentru următorii ani, după 1990, dar nu a mai apucat să-și pună planul în aplicare.

Nicolae Ceaușescu și „făurirea societăţii socialiste multilaterar dezvoltatate”

După vizita fostului dictator în țările asiatice comuniste, acesta intaura un nou program mamut de sistematizare, începând cu anul 1972. Promovat ca o modalitate de a construi o „societate socialistă multilateral dezvoltată”, programul de demolare, reinstalare și construcție a început în mediul rural, dar a culminat cu o încercare de remodelare completă a capitalei țării.

Carmen Iohannis, cu fusta PREA scurtă în America! Ce s-a văzut când s-a aşezat pe scaun. FOTO DE NERATAT

Irina Loghin, ADEVĂRUL despre starea de sănătatea a lui Florin Piersic! Nu a mai rezistat şi a spus tot: Bătaie de joc

Unica IMAGINE care a scăpat pe net cu Carmen Iohannis în costum de baie! Toți au rămas uluiți

Peste o cincime din centrul Bucureștiului, inclusiv biserici și clădiri istorice, a fost demolată în timpul guvernării lui Ceaușescu în anii 1980, astfel încât orașul să poată fi reconstruit în stil socialist. Astfel, România intra pe calea construirii societății socialiste multilateral dezvoltate ce avea să ducă la adevărate drame în rândul populațiilor,d ar și dezvoltarea unor industrii mamut care, în genral, produceau doar pentru export.

Nicolae Ceaușescu, prin acest program, pregătea de fapt, ceea ce avea să devină un moment unic în istoria modernă a lumii, și anume desideratul de a plăti toată datoria externă a României, așa cum scriam într-un alt material. Acest desiderat avea să fie atins în ultimul an de dictatură, în 1989, moment în care Nicolae Ceaușescu lua decizia de a anunța la al XIV-lea Congres al Partidului Comunist Român planul pentru noul cincinal, 1991-1995.

„În cincinalul 1991-1995 se vor asigura dezvoltarea armonioasă a tuturor ramurilor economiei naţionale, eliminarea unor contradicţii care au apărut în dezvoltarea diferitelor ramuri şi lichidarea unor rămâneri în urmă, asigurând o asemenea creştere a economiei naţionale care să satisfacă în condiţii tot mai bune necesităţilor economico-sociale de bună aprovizionare şi de export, cerinţă fundamentală a înaintării ferme a României spre noi culmi de progres şi civilizaţie”, spunea Nicolae Ceauşescu la ultimul congres al PCR.

Vezi și: Ce voia neapărat Nicolae Ceauşescu să mănânce de Paşte. Delicatesa care nu lipsea niciodată de pe masă: „Mi-a fost ruşine”

Planurile lui Nicolae Ceauşescu pentru România de după ’90

În cadrul ultimei ședințe din cadrul celui de-al XIV-lea Congres al Partidului Comunist Român, Ceaușescu promitea cel puțin alte 700.000 de apartamente construite, asta însemnând un nou plan de sistematizare la nivel rural, acolo unde nu reușise încă să dărâme sate întregi, o creștere a producţiei industriale cu 50% şi finalizarea întregului sistem de irigaţii în zonele agricole active. Un nou punct pe care-l avea în vedere era creșterea producției agricole cu până la 50 de milioane de tone de cereale și inclusiv creşterea efectivelor de animale:

„În viitorul cincinal vom realiza în intregime obiectivele privind cresterea efectivelor de bovine la cel putin 11 milioane, dintre care 5 milioane vaci cu lapte si la cel putin 30-35 milioane de oi, din care cel putin 30-35 milioane de oi-mame”, declara Nicolae Ceauşescu la congres.

Odată plătită datoria externă, Nicolae Ceaușescu se baza foarte tare pe banii pe care-i avea de recuperat de la statele împrumutate, astfel că cifrele enunțate de acesta fiind de ordinul miliardelor de lei, spunând tot în cadrul aceluiași conctrs că „se vor realiza investiţii de 3.200-3.500 miliarde de lei, din care 1.600-1.700 miliarde de lei în cincinalul al IX-lea. Pe această bază se vor crea condiţiile că, în 1995, toate judeţele să realizeze un volum de activitate economică pe locuitor de cel puţin 100 mii lei, iar în peste 20 de judeţe să se depăşească 150 mii lei„.

Vezi și: Cartea care are singurul autograf dat de Nicolae Ceaușescu. Povestea semnăturii e incredibilă

„Vom munci şi vom lupta, ţara o vom înălţa”

Luna noiembrie 1989, lună în care avea loc cel de-al XIV-lea Congres al Partidului Comunist Român avea să fie și ultimul pentru dictator, și a fost cel mai lung discurs al acestuia. Ceaușescu a vorbit timp de 6 ore, fiind aplaudat la scenă deschisă timp de 100 de minute, dar ceea ce promitea în cadrul ședinței, dacă istoria ar fi fost alta, cu siguranță s-ar fi materializat, declarând că „bogaţi pe seama exploatării muncii altora”, încheindu-și discursul spunând că „Vom munci şi vom lupta, ţara o vom înălţa”:

„Nu putem admite în niciun fel ca în societatea noastră să se ajungă într-o formă sau alta la o concentrare a bogăţiei în mâna câtorva şi la creşterea numărului săracilor.

(…) În nici un caz nu se pune problema – şi societatea noastră nu trebuie să admită – că raportul intre veniturile mari şi mici să atingă un asemenea nivel încât să se acumuleze la un pol bogaţii şi la altul săracii

(…)Unii se întreabă: ce este rău dacă o să avem şi noi şomeri cum există în ţările capitaliste? Asta îmi reaminteşte ce spunea, desigur, în secolul trecut, Caragiale – de ce să nu avem şi noi faliţii noştri? Sigur, o asemenea abordare nu este socialistă.”

Ceea ce propunea dictatorul la acest ultim congres ar fi putut deveni o realitate a acelor zile, dar evenimentele din Decembrie 1989 aveau să întoarcă cursul lucrurilor în mod definitoriu pentru soarta României.