Sărbătorile de iarnă au trecut, așa că majoritatea românilor se întreabă când începe Postul Paștelui 2023. De regulă, data la care creștinii sărbătoresc Paștele este influențată de echinocțiul de primăvară, care are dată fixă, dar și de luna plină. În acest mod, data Învierii Domnului se schimbă de la an la an.
Postul Paștelui este considerat cel mai lung și mai aspru dintre toate cele patru posturi importante de peste an.
Pentru mulți creștini, Postul Paștelui a devenit o perioadă de pregătire spirituală înainte de Învierea Domnului Iisus Hristos. În cele 40 de zile de post, creștinii trebuie să dea dovadă milostenie și grijă spirituală sporită, prin renunţarea la alimentele de provenienţă animalice sau cum se mai spune în popor ‘alimente de dulce’. Pe deasupra, aceștia trebuie să facă mai multe fapte bune și să se roage constant.
Dacă nu știați, acest post mai este numit și Postul Mare. El durează 40 de zile și se încheie vinerea, înainte de Sâmbăta lui Lazăr. În 2023, Postul Paștelui la ortodocși începe pe 27 februarie și se încheie pe 15 aprilie, urmând ca pe 16 aprilie să fie sărbătorit Paștele 2023.
Tot în perioada Postului Paștelui, românii creştinii trebuie să se reţină de la anumite gânduri necurate, pofte sau patimi. Preoții recomandă ca postul trupesc să fie însoțit de postul sufletesc.
Postul Mare a fost ținut 40 de zile și 40 de nopți de către Mântuitorul Iisus Hristos l-a ținut înainte de a începe Propovăduirea Evangheliei.
În postul Paștelui, timp de 40 de zile, nu se mănâncă de dulce. Așadar, este interzis să se consume carne, ouă, lapte, brânzeturi sau untdelemn. Totodată, nu este bine să fumăm sau să bem alcool.
Postul Paștelui este considerat un post destul de aspru. Totuși, credincioșii care vor să țină tot postul, care durează 7 săptămâni, trebuie să știe că pot consuma pește sau preparate din pește doar de două ori și anume pe 25 martie 2023, de Buna Vestire, dar și pe 9 aprilie, în Duminica Floriilor.
Puțini oameni știu de ce Postul Paștelui ține 40 de zile. Conform vechilor obiceiuri, acest post se întemeiază pe o tradiţie vechi-testamentară, și anume:
Această practică a fost Biserică încă dinainte de sec. IV, ca timp de pregătire a catehumenilor pentru botez, adică înnoirea spirituală.
Pe lângă reținerea totală de la anumite alimente şi băuturi în Postul Mare, creștinii trebuie să facă și o slujbă de sfințire a casei. Așadar, preotul este chemat la casa enoriașilor, unde are loc stropirea cu apă sfinţită a celor prezenţi şi a tuturor camerelor.
De asemenea, creștinii trebuie să facă rugăciuni pentru ocrotirea şi binele casei şi pentru sănătatea trupească şi sufletească a celor care locuiesc în ea. După cele 40 de zile de post, oamenii merg la biserică pentru a se spovedi și împărtăși.
Creștinii trebuie să știe că în postul Paștelui și în celelelate posturi mari din an, nu se organizează nunți. De-a lungul anilor, preoții au explicat de ce este strict interzis să te cununi religios în perioada aceea de 40 de zile. Se spune că această perioadă este de postire și se referă atât la postirea sufletească, dar și la cea trupească. Postirea trupească are în vedere, pe lângă abținerea de la anumite mâncăruri și băuturi, și abstinența conjugală a soților.
Un alt motiv pentru care preoții refuză categoric să oficieze nunți este că imediat după slujba nunții sunt organizate petreceri cu mâncare de dulce, ceea ce este în contradicție cu atmosfera ce caracterizează perioada postului. Drept urmare, Biserica nu permite săvârșirea cununiilor religioase în zilele de post de peste an.
Citește și: Greşeala uriaşă pe care o fac toţi românii în Postul Paştelui. Este mare păcat