Pentru mulți dintre noi, mai ales dimineața, cafeaua este un elixir. Atunci când este consumată cu moderație, cafeaua poate fi foarte bună pentru creier, spune Dr. Vlad Ciurea. Dar știi când e recomandat pentru creier să bem cafea, de fapt? Citește mai departe și vezi ce spune reputatul neurochirurg.
Pentru mulți dintre noi, și nu spunem că este neapărat bine, pentru a funcționa cum trebuie dimineața, avem nevoie de cafea.
Ceea ce este și mai interesant, este că oamenii de știință au dovedit acum că consumul anumitor tipuri de cafea poate fi benefic pentru sănătatea creierului.
Dar cum sprijină această băutură populară funcția cognitivă? Un nou studiu identifică unele dintre mecanismele care permit cafelei să țină la distanță declinul mental.
Vezi și: Ce să pui în cafeaua de dimineaţă pentru un gust special. Aşa vei avea şi mai multă energie
Potrivit datelor de la Harvard, aproximativ 54% dintre adulții din consumă cafea zilnic.
Consumul de cafea poate aduce atât beneficii, cât și riscuri pentru sănătatea unei persoane.
Dar, un studiu din 2016 de la Universitatea Ulster din Coleraine, Marea Britanie, a concluzionat că beneficiile pentru sănătate ale consumului moderat de cafea sunt peste potențialele riscuri.
Unul dintre aceste beneficii este faptul că cafeaua pare să protejeze creierul împotriva tulburărilor cognitive și să stimuleze abilitățile de gândire.
În acest context, întărind aceste constatări, vine și reputatul neurochirurg Dr. Vlad Ciurea să ne spunâ când e recomandat pentru creier să bem cafea, de fapt.
”Cafeluța de dimineață este obligatorie, iar orele la care o bem depind de organism. Pledez pentru cea de după-amiază, după acea alimentație ușoară care este la prânz.
Acea cafeluță face foarte bine după-amiază, când pornesc partea a doua a activității, deci ajută creierul.
De asemenea, şi hidratarea ajută mult creierul, la fel cu lucruri foarte ușoare pentru alimentație, după care poți lucra în continuare.”, spune Dr. Vlad Ciurea.
În cadrul studiului menționat anterior, cercetătorii au decis să analizeze efectele a trei tipuri de cafea: prăjită închisă cu cofeină, prăjită ușoară cu cofeină și prăjită închisă decofeinizată.
Atât cafeaua cu cofeină, cât și cea cu prăjire închisă decofeinizată au avut potențe identice în testele experimentale inițiale.
Așa că am cercetătorii au observat de la bun început că efectul său protector nu se putea datora cofeinei.
Treptat, toate legăturile au căzut la locul lor, deoarece cercetătorii au început să se concentreze asupra unui set de compuși numiți fenilindani.
Acești compuși se formează în timpul procesului de prăjire a boabelor de cafea și care îi conferă cafelei aroma amară.
Vezi și: Nu mai pune zahăr în cafea. Ingredientul folosit în cafenele, aşa îi dai gustul dulceag
Fenilindanii, mai degrabă decât orice alți compuși legați de cafea, sunt cei care par să inhibe amalgamarea lui tau și a beta-amiloidului.
Acestea sunt proteine toxice, a căror acumulare excesivă în creier este un factor-cheie în afecțiunile neurodegenerative precum Alzheimer și Parkinson.
Conform acestor date, fenilindanii sunt un inhibitor dublu, iar cercetătorii spun că ”nu ne așteptam la asta”.
Se pare că un timp mai lung de prăjire face ca boabele de cafea să producă mai mulți fenilindani.
Acest lucru sugerează că cafeaua prăjită închisă la culoare, fie că este normală sau decofeinizată, are cel mai puternic efect protector asupra creierului.
Indiferent cum ar fi, cafeaua rămâne totuși motorul dimineților, mai ales după o seară plină de adrenalină și după oboseală.
Acum că ai aflat când e bine pentru creier să bem cafea, și ai și aceste date ale unor studii, știi mai multe despre cafeaua ta, elixirul fiecărie dimineți.