În fiecare an, creștinii ortodocși merg în pelerinaj la Iași, pentru a atinge moaștele Sfintei Parascheva. Când are loc Pelerinajul de Sfânta Parascheva 2023 la Iași și cât va dura întregul eveniment? Credincioșii au trecut prin momente grele în pandemie, când pelerinajul nu a fost posibil, deși este o tradiție veche și foarte importantă pentru români.
Update 5 octombrie 2023, ora 11:10: A fost anunțat oficial când incepe pelerinajul Sfântei Parascheva 2023. Sâmbătă, 7 octombrie, racla Sfintei Parascheva va fi scoasă din Catedrala Mitropolitană, iar pelerinajul la Iași va fi declarat oficial deschis.
Totodată, vineri, pe 6 octombrie, racla Sfintei va fi împodobită cu flori de către familia Buștei, o tradiție care datează deja de 20 de ani. Cei doi soți vor orna baldachine în ziua de dinainte declarării pelerinajului deschis.
Sfânta Parascheva s-a născut în satul Epivat din Tracia Orientală, la începutul secolului al XI-lea, într-o familie de credincioși creștini. La vârsta de 15 ani, s-a dedicat vieții monahale.
Moaștele Sfintei Parascheva au fost aduse la Iași în anul 1641, în timpul domnitorului Vasile Lupu, și au fost așezate în Biserica Sfinții Trei Ierarhi (Biserica Trei Ierarhi). Oamenii îi mai spun și Sfânta Vineri.
Peste un milion de persoane vin în fiecare an, din străinătate, pentru a se închina la moaștele Sfintei Parascheva
Sfânta Parascheva este considerată Ocrotitoarea Moldovei și Bucovinei, fiind cea mai populară dintre toți Sfinții ale căror moaște se află în România. Creștinii cred în puterile miraculoase ale moaștelor sale.
În fiecare an, de sărbătoarea zilei Sfintei Cuvioase Parascheva, racla cu moaștele ei este scoasă din biserică și sunt expuse pe esplanada Catedralei Mitropolitane.
Citește și: Imagini inedite cu pelerinajul Sfintei Parascheva din Iaşi, din 1944
Ziua de prăznuire a Sfintei Parascheva cade în aceeași zi cu sărbătoarea Catedralei Mitropolitane din Iași. Sărbătoarea ei a devenit, în ultimii 15 ani, o manifestare creștină importantă pentru regiunea Moldovei. Cu această ocazie, la Iași sosesc aproximativ 1 milion de pelerini, majoritatea așteptând ore în șir la o coadă care se întinde pe 2-3 kilometri pentru a ajunge la moaștele Sfintei și a se ruga.
În general, pe 12 octombrie, sfintele moaște sunt scoase din biserică și sunt expuse pe esplanada Catedralei Mitropolitane. Apoi, pe 14 octombrie, ziua sărbătorii sale, se organizează o procesiune pe străzile din apropiere.
Parascheva a trăit în jurul anului 1000 d.Hr. și este o sfânta foarte importantă pentru români.
Sfânta Parascheva s-a născut la începutul secolului al XI-lea d.Hr. într-o familie de creștini bogați, nobili și evlavioși, în orașul Epivat (astăzi în Turcia), pe malul Mării Marmara.
La vârsta de zece ani, în timp ce asista la liturghie în „Biserica Sfintei Theotokos”, a auzit cuvintele:
„Oricine vrea să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea și să vină după Mine”.
Cuvintele Domnului au avut un efect profund asupra tinerei fete și au devenit subiectul meditațiilor ei.
Viitoarea Sfântă Parascheva a început să îmbrace oamenii săraci în hainele ei scumpe – faptele ei bune i-au adus mai târziu recunoașterea ca sfântă ocrotitoare a unor meserii precum filarea, cusutul, țesutul și tricotatul – dar părinții ei s-au opus, considerând că milostenia fetei era mai mult decât puteau înțelege sau susține și încercând să o facă să înceteze.
Pentru a-și urma chemarea, Parascheva și-a abandonat bogăția și privilegiile, și-a părăsit părinții și a fugit la Constantinopol. Acolo, lângă moaștele sfinților, ea și-a petrecut timpul în rugăciune, meditând la cuvintele lui Hristos.
Vezi și: Acatistul Sfintei Parascheva. Când este bine să-l citești ca să fii ferit de boli și de necazuri
Pentru a-și eluda părinții, care călătoreau din oraș în oraș încercând să o găsească, s-a mutat la Calcedon, iar apoi la „Biserica Preasfintei Theotokos”, în Heraclea Pontica, lângă Marea Neagră.
Și-a petrecut acolo următorii cinci ani, ducând o viață austeră de rugăciune și devoțiune continuă. În timpul rugăciunilor sale, a primit viziuni ale Sfintei Fecioare Maria și, într-una dintre viziuni, a fost instruită să meargă la Ierusalim. După ce a petrecut ceva timp în oraș, s-a alăturat unei mănăstiri din deșertul iordanian.
Câțiva ani mai târziu, s-a întors la Constantinopol și apoi, la vârsta de 25 de ani, s-a mutat în satul Katikratia, unde, la „Biserica Sfinților Apostoli”, și-a trăit restul de doi ani din viață.
Legenda spune că, mulți ani mai târziu, un bătrân păcătos a fost îngropat lângă mormântul ei. Parascheva i-a apărut în vis unui călugăr local, i-a arătat locul în care era îngropată și i-a cerut „să ia de lângă mine acel cadavru împuțit”.
Eu sunt lumină și soare și nu pot suporta să am lângă mine întuneric și duhoare”.
Călugărul, cu ajutorul unor localnici, a început să sape în locul pe care îl văzuse în vis și când au găsit rămășițele Sfintei, trupul ei necorupt emana miresme frumoase.
Apoi au înmormântat-o pe Sfânta în „Biserica Sfinților Apostoli”, unde își petrecuse ultimii ani ai existenței sale pământești.
Ulterior, moaștele ei au fost mutate la Tîrnovo, în Bulgaria, apoi la Belgrad, în Serbia, și în cele din urmă la Constantinopol.
În 1641, ele au fost dăruite în dar principelui Moldovei, Vasile Lupu, în semn de recunoaștere a sprijinului său pentru Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol.
De atunci, relicvele ei intacte au rămas la Iași. Ea este venerată ca protectoare a Iașului și a întregii Moldove și, în fiecare an, sute de mii de credincioși ortodocși și ierarhi din multe țări se adună la Iași pentru a-i sărbători ziua de prăznuire și pentru a-i venera sfintele moaște, care continuă să facă minuni.
În fiecare an, în a doua săptămână a lunii octombrie, Iașiul găzduiește cel mai mare pelerinaj din România și unul dintre cele mai mari din Europa de Est.
Anul acesta, moaștele Sfintei Parascheva au împlinit pe 13 iunie 382 de ani de când au fost aduse la Iași. Moaștele au fost primite în 1641 drept dar al Patriarhiei Ecumenice din Constantinopol pentru domnitorul Vasile Lupu al Moldovei.
Moaștele au stat 160 de ani în Bulgaria, 125 de ani în Serbia, 120 de ani la Constantinopol și din 1641 se află la Iași.
Anul trecut, traseul de 500 de km din cadrul procesiunii s-a făcut fără închinarea credincioșilor la sfintele moaște, fără slujbe oficiale și participare colectivă, din cauza pandemiei de covid. Moaștele au trecut prin Iași, Roman, Piatra Neamț, Târgu Neamț, Pașcani, Botoșani și Hârlău.