Pentru că au trecut sărbătorile de iarnă, românii se gândesc deja la următoarele vacanțe. Iată când pică anul acesta Floriile și Paștele, dar și în ce zi pică 1 Mai.
În anul 2020, Floriile și Paștele creștinilor ortodocși pică pe 12, respectiv 19 aprilie 2019. Pentru creștinii catolici, Floriile și Paștele pică cu o săptămână mai târziu, respectiv pe 19 aprilie (Floriile), și pe 26 aprilie 2019 (Paște). Sărbătoarea de 1 Mai pică într-o zi de de vineri, așadar românii vor avea parte de o minivacanță, cumulându-se cu zilele de weekend.
Paștele Ortodox 2020 – 19 aprilie
Paștele Ortodox 2021 – 2 mai
Paștele Ortodox 2022 – 24 aprilie
Paștele Ortodox 2023 – 16 aprilie
Paștele Ortodox 2024 – 5 mai
Paștele Ortodox 2025 – 20 aprilie
Paștele Ortodox 2026 – 12 aprilie
Paștele Ortodox 2027 – 2 mai
Paștele Ortodox 2028 – 16 aprilie
Paștele Ortodox 2029 – 8 aprilie
Paștele Ortodox 2030 – 28 aprilie
Paștele Catolic 2020 – 12 aprilie
Paștele Catolic 2021 – 4 aprilie
Paștele Catolic 2022 – 17 aprilie
Paștele Catolic 2023 – 9 aprilie
Paștele Catolic 2024 – 31 martie
Paștele Catolic 2025 – 20 aprilie
Paștele Catolic 2026 – 12 aprilie
Paștele Catolic 2027 – 2 mai
Paștele Catolic 2028 – 16 aprilie
Paștele Catolic 2029 – 8 aprilie
Paștele Catolic 2030 – 28 aprilie
În sărbătoarea Paștelui, creștinii prăznuiesc ”omorârea morţii, sfărâmarea iadului şi începătura altei vieţi veşnice şi săltând îl lăudam pe Mântuitorul, pe cel unul binecuvântat şi preamărit, Dumnezeul părinţilor noştri”.
Se știe faptul că Postul Paștelui este cel mai lung și cel mai aspru din an. Acesta amintește de postul de 40 de zile ținut de Iisus Hristos înainte de începerea activității mesianice.
Preoții și scriitorii bisericești privesc acest post ca pe o instituție apostolică. În primele trei secole, durata și felul postirii nu erau uniforme. Unii țineau Post doar în Vinerea Patimilor, alții țineau post două zile, alții trei, o săptămână sau chiar șase săptămâni. La Ierusalim, în secolul al IV-lea, se ținea post opt săptămâni înainte de Paști, iar în Apus, postul dura 40 de zile.
Începând cu sfârșitul secolului al III-lea, Postul Mare a fost împărțit în două perioade distincte, respectiv Postul Păresimilor (Patruzecimii), sau Postul Prepascal, care ținea până la Florii și avea o durată variabilă, și Postul Paștilor care ținea o săptămână, de la Duminica Floriilor până la cea a Învierii.
Biserica de Răsărit (Constantinopol) a adoptat vechea practică în secolul al IV-lea, a postului de șapte săptămâni, pe care o are și astăzi.