După protestul din 15 martie, când România a cerut autostrăzi, Guvernul vrea să dea acum impresia că muncește. Din dorința de a accelera construcția de autostrăzi, însă, oficialii caută să calce peste toate legile posibile.
Ministerul Transporturilor a publicat pe site un proiect de Ordonanță de Urgență care schimbă din temelii regulile după care se poate construi în România. Documentul permite statului să construiască autostrăzi și drumuri de mare viteză fără să mai fie nevoit să ceară acorduri de mediu.
Mai mult, aceste avize nu mai trebuie reînnoite dacă proiectul se schimbă pe parcurs. Dacă un drum de mare viteză își schimbă traseul, din diverse motive, nu va mai nevoie de obținerea unui alt acord de mediu.
Ecologiștii atrag atenția că se poate ajunge inclusiv în situația în care o autostradă va tăia, de-a dreptul, un parc natural sau o arie protejată.
În proiectul de ordonanță de urgență se introduce denumirea de „proiecte de transport de interes național”. Aici sunt incluse proiectele cu impact major, din punct de vedere economic și social, cum ar fi infrastructura de transport rutier, feroviar și naval.
Ministerul vrea ca aceste lucrări să se realizeze oriunde, inclusiv în cadrul ariilor naturale protejate, scrie G4Media. Până acum, nu aveai voie să intri cu utilajele în aceste zone din motive lesne de înțeles, menționate de legislația de mediu.
Singurele lucrări permise erau cele care aveau legătură cu activitățile de acolo sau care țineau de mentenanța locului respectiv.
Ministerul spune că, în acest fel, se poate construi, în sfârșit, în România și se pot accelera proiectele mari. Numai că omite să spună că România nu are autostrăzi din cauza faptului că durează mult aceste avize, ci pentru că, pur și simplu, interesul guvernelor din ultimii 30 de ani a fost altul.
Organizațiile de mediu atrag atenția că proiectul de OUG este extrem de periculos. Orice proiect mare de infrastructură are un impact major asupra mediului înconjurător.
Dacă lucrurile nu sunt bine analizate (motivul pentru care există avizul de mediu!), atunci se pot produce tragedii.
În cazul unui pasaj pentru animale lipsă, șoferii se pot trezi oricând în față cu un animal de mari dimensiuni. Într-un alt scenariu, se poate construi pe un teren greșit, care nu poate susține o autostradă.
Așa s-a întâmplat și cu tronsonul de pe autostrada Sibiu Orăștie, care a luat-o la vale din cauza infiltrațiilor de apă. Se întâmpla la nici un an de la inaugurare.
„Și noi vrem autostrăzi, dar nu cu orice preț, nu distrugând natura. Ea trebuie să fie ocrotită prin norme stricte, iar noi să facem drumurile respectând infrastructura verde în care locuim. Proiectul legislativ propus este un dezastru total inoportun. „Soluțiile” prevăzute nu rezolvă cauzele blocajelor, ba dimpotrivă, le adâncesc”.
Asociația Pro Infrastructura
Când Guvernul trimite proiecte finanțate din fonduri europene la Bruxelles, experții de acolo se uită la fiecare detaliu. Dacă proiectul este unul fezabil, dacă cifrele au fost sau nu umflate, dacă se pot obține avizele necesare.
Cel mai bun exemplu în acest sens e proiectul privind Magistrala 6 de metrou din București, cea care ar trebuie să lege Capitala de aeroportul Otopeni. Comisia Europeană a decis să finanțeze doar șase din cele 12 stații.
Experții susțineau, între altele, că în studiile realizate nu s-a ținut cont de construirea noului terminal de la Aeroportul Otopeni. În plus, studiul de trafic nu era de încredere.
Acum, organizațiile de mediu se întreabă, pe bună dreptate, de ce ar vrea Comisia Europeană să finanțeze proiecte care încalcă legislația de mediu.
„Avem toate șansele ca Uniunea Europeană să ne suspende (sau să taie complet) plățile din fonduri nerambursabile dacă aceste măsuri disruptive vor fi adoptate. Ba chiar poate fi pornită procedura de infringement contra României”.
Asociația Pro Infrastructura