Ce spune Toader despre șefia lui la Ministerul Justiției, după doi ani de mandat

Tudorel Toader și-a prezentat raportul de activitate pentru cei doi ani în care a stat la cârma Ministerului Jusiției. Discursul lui a constat în 85 de pagini, în care a încercat să elimine toate aspectele negative cu care au venit la pachet funcția.

În schimb, a subliniat că pe tot parcursul mandatului el a pus în centrul activității sale cetățeanul. Pe lângă asta, timp de 40 de minute, Toader a vorbit despre proiectele pentru penitenciare, despre dosarul electronic care urmează să fie implementat în instanțe și a insistat pe realizarea Cartierului Justiției, fără a se referi la modificarea legilor justiției sau la secția de anchetare a magistraților.

În timpul discursului Toader i-a amenințat pe jurnaliști

Toader a refuzat să răspundă întrebărilor jurnaliștilor și, mai mult, i-a amenințat că nu le va reînnoi acreditările pe acest an dacă „nu vor da curs formulelor protocolare.”

Fiica lui Mircea Diaconu, ADEVĂRUL despre moartea lui: ”Nu a murit de cancer la colon!”

Avea doar 26 de ani și a murit înainte de Crăciun! Cine era Alexandru

Diana Șoșoacă, slabă, îmbrăcată elegant! Imaginile pe care le-ai ratat! FOTO

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Astfel, Toader a citit raportul în 40 de minute și nu a acceptat nicio întrebare sau intervenție din partea jurnaliștolor. „Am zis că va fi o scurtă declaraţie de presă, nu a fost chiar scurtă”, le-a spus Tudorel Toader jurnaliștilor care au început să îi pună întrebări.

Întrebat de un reporter el ce notă și-ar da după doi ani de mandat, Tudorel Toader le-a reamintit jurnaliștilor că cererile lor de reacreditare pe acest an sunt nesemnate.

„Vă promit următorul lucru – am solicitările de reacreditare pe 2019. În măsura în care nu daţi curs formulelor protocolare pe care le-am stabilit, voi proceda și eu în consecinţă”, le-a spus Toader jurnaliștilor.

Ce zice Toader că a făcut de când e ministru la capitolul penitenciare

• „Când am venit ministru se vorbea foarte acut despre condițiile necorespunzătoare din penitenciare. A existat decizia pilot, am făcut o foaie de parcurs pentru CEDO cu măsurile de ameliorare a condițiilor din penitenciare. Personal am mers la CEDO și am prezentat acea foaie de parcurs;
• Sigur că nu s-a rezolvat, pentru că problema devenise una sistemică, pe care nu puteai să o rezolvi într-o lună, un an;
• Ulterior, am discutat și încheiat cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei un acord pentru construirea a două penitenciare, a unui centru de sănătate pentru funcționarii din penitenciare, a unui centru de pregătire și formare, în Pantelimon, pentru cei peste 13.000 de funcționari publici din penitenciare;
• În același context, am elaborat un proiect de lege pentru finanțarea activităților din penitenciare – sunt penitenciare în Europa care valorifică creațiile, lucrările realizate de deținuți, cum ar fi o sculptură. Este o formă de reintegrare socială”, a declarat Toader.

Planurile lui Toader pentru Cartierul Justiției

• „Se va dezvolta pe o suprafață de peste zece hectare. Nu e o idee nouă. Am rugat să facem un scurt istoric- de la Nicolae Iorga, până la fapte;
• Trebuie să judecăm nu după declarații, ci după fapte, și atunci vom face un scurt istoric privind acest carier. Vom arăta memorandumurile aprobate de Guvern, finanțarea de către Banca Mondială, în curs de finalizare, măsurile de evaluare din partea BM;
• Astăzi lucrăm la proiectul pentru exproprieri, iar de la acel moment Banca Mondială vine cu banii, licităm proiectarea, apoi execuția;
• Vreau ca arhitectura acestui cartier să fie solemnă, să preia ceva dacă se poate din arhitectura Curții de Apel;
• Încercăm să aducem arhitecți francezi”, a mai declarat Toader.

Ce s-a îmbunătățit la institutul pentru criminologie după părerea lui Toader

• „Am inițiat două HG pentru scoaterea la concurs a unor posturi;
• Despre spațiile pentru arhive – la Înalta Curte vedeți pe hol documente depozitate;
• Pentru a degreva bună parte din spațiile ocupate de arhivă, am propus construirea a 15 arhive la nivelul fiecărei cuți de apel;
• Pe raza fiecărei curți de apel vom avea câte o arhivă modernă și funcțională”, explică Toader.

Ce nu veți citi în bilanțul lui Toader – eliminarea procurorului general cu orice preț

Unul dintre țelurile pentru ministrul Justiției a fost revocarea procurorului general, Augustin Lazăr. Declanșarea procedurii de revocare din funcție a procurorului general Augustin Lazăr (octombrie 2018) a fost însoțită, ca în cazul Kovesi-DNA, de un raport în care au fost formulate 20 de acuzații, între care „probleme grave de comportament și comunicare publică, probleme grave de management, lipsa organizării eficiente și a asumării responsabilității, discursuri eminamente politice și acuzații la adresa autorităților statului, contestarea deciziilor Curții Constituționale, modul de desfășurare a anchetei privind intervenția jandarmilor la protestul din 10 august din Piața Victoriei.”

Procurorul general a deschis un proces împotriva Ministerului Justiției și a sesizat Curtea Constituțională. Aceasta nu l-a împiedicat însă pe Tudorel Toader să anunțe recent că declanșează procedura de numire a unui nou procuror general.

Eliberarea pe bandă rulantă a deţinuţilor în baza recursului compensatoriu

O statistică din ianuarie a Administrației Penitenciarelor arată că 14.402 persoane au beneficiat de prevederile Legii recursului compensatoriu, care au intrat în vigoare de la 19 octombrie 2017. Astfel, deţinuţii care au stat în condiţii improprii beneficiază de şase zile libere la fiecare 30 de zile executate. În prima zi în care legea a intrat în vigoare, au fost eliberaţi 529 de deţinuţi.

În consecință, aproape în fiecare zi au loc cazuri de crime, violuri sau tâlhării comise de către deținuți care au beneficiat de efectele acestei legi. În plus, legea a adus beneficii și celor care au fost  condamnați definitiv de către completuri de cini judecători de la instanța supremă, din 2014 până acum, pentru că au primit dreptul de a face recurs în anulare.

Ordonanța 7 – „amnistie pe bucăți”

În cei doi ani de mandat, Tudorel Toader a primit mai multe ultimatum-uri din partea liderului PSD, Liviu Dragnea, pentru a da o Ordonanță pentru amnistie și grațiere pentru faptele de corupție, iar posibilitatea adoptării unei astfel de OUG a revenit constant în discuție. Tudorel Toader nu a dat OUG pentru amnistie, însă a adoptat Ordonanța 7 – „o aministie pe bucăți”, așa cum afirma șeful Parchetului Judecătoriei Constanța. Ordonanța de Urgență 7 a fost adoptată în 19 februarie și modifică din nou cele trei legi ale justiției.

Este cea de-a patra Ordonanță de Urgență promovată de Tudorel Toader, care modifică legile justiției – Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea 304/2004 privind organizarea judiciară și Legea 317/2004 privind CSM – adoptate anul trecut de coaliția PSD-ALDE.

Legile justiției au mai fost modificate prin: OUG 92/2018, care aducea modificări substanțiale celor făcute deja de Parlament, sub pretextul armonizării cu recomandările Comisiei de la Veneția, OUG 77/2018 privind menținerea în funcții a șefilor Inspecției Judiciare după expirarea mandatului, adoptată la solicitarea lui Liviu Dragnea, și OUG 90/2018, prin care este operaționalizată Secția de investigare a magistraților.