Iohannis, la CCR: legea care l-a supărat pe președinte

Iohannis, la CCR: legea care l-a supărat pe președinte

Președintele Klaus Iohannis a atacat la Curtea Constituțională a României legea amendată de Parlament, potrivit căreia nu poate fi organizat referendum în ziua alegerilor pentru Parlamentul European. Cu ce argumente vine Iohannis.

Parlamentul a amendat Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European și a introdus un nou text care prevede că „în ziua de referință nu se pot organiza alte tipuri de alegeri și nici referendumuri la nivel național sau local.”

Anunțul președinției vine în contextul declanșării de către Klaus Iohannis, în ianuarie 2017, a procedurii pentru organizarea unui referendum privind Justiția și a declarațiilor făcute în ultimele luni de șefului statului, care a spus răspicat că nu a renunțat la planul de a declanșa consultarea populară.

„Norma prin care se interzice organizarea de referendumuri la aceeași dată cu data desfășurării alegerilor pentru Parlamentul European afectează norme și principii constituționale”, arată șeful statului în sesizarea transmisă Curții.

Argumentele Președintelui potrivit cărora referendumul se poate desfășura oricând

Klaus Iohannis invocă două decizii ale Curții Constituționale din 2007, potrivit cărora referendumul cu privire la probleme de interes național se poate desfășura oricând în timpul anului. În acest sens, Iohanis, atrage atenția asupra art. 90 din Constituție, care spune că: „Președintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-și exprime, prin referendum, voința cu privire la probleme de interes național.”

Cu alte cuvinte, Președintele are libertatea de dicizie, chiar dacă consultarea Parlamentului este obligatorie. Astfel, acesta poate cere oricând referendum cu privire la probleme de interes național. În acest sens, doar Șeful Statului are dreptul de a decide care sunt problemele de interes național și, în cadrul acestora, de a stabili, prin decret, problema ce constituie obiectul referendumului și data desfășurării acestuia, potrivit Legii nr. 3/2000 care privește organizarea și desfășurarea referendumului.

Acest drept exclusiv al Președintelui României își găsește suportul în dispozițiile constituționale ale art. 80 referitor la „Rolul Președintelui”, ale art. 2 alin. (1) potrivit căruia „Suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, […], precum și prin referendum”, ale art. 81 alin. (2) referitor la legitimitatea electorală egală a Președintelui României cu legitimitatea Parlamentului și ale art. 1 alin. (4), care stabilește că „Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor – legislativă, executivă și judecătorească – în cadrul democrației constituționale”.

Argumente cu privire la alte tipuri de referendum

Referitor la referendumul care privește demiterea președintelui, Iohannis arată că articolul 95 alin (3) din Constituție prevede că: „Dacă propunerea de suspendare este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Președintelui”. De unde, rezultă că acest tip de referendum se poate desfășura oricând în cursul anului, dacă Parlamentul a aprobat propunerea de suspendare din funcție a Președintelui României, notează G4Media.

În Constituție nu există nicio altă condiție care să interzică organizarea și desfășurarea referendumului simultan cu alegerile prezidențiale, parlamentare, locale sau alegerile pentru Parlamentul European ori într-un anumit interval de timp anterior sau posterior alegerilor menționate.

Klaus Iohannis mai atrage atenția și asupra referendumul cu privire la revizuirea Constituției, care spune că „În virtutea rolului constituțional al fiecărei autorități în declanșarea diverselor tipuri de referendum, stabilirea datei la care acesta urmează să aibă loc se face în mod diferențiat, prin acte specifice fiecărei autorități, respectiv prin decret al Președintelui României, în ce privește referendumul asupra unor probleme de interes național, prin hotărâre a Parlamentului, în situația demiterii Președintelui României, și prin lege, în cazul revizuirii Legii fundamentale.”

Nu în ultimul rând, Șeful statului evocă și referendumul local: „Consultarea cetățenilor în soluționarea problemelor locale de interes deosebit este un principiu care este reglementat atât prin art. 2 alin. (1) al Legii nr. 215/2001, cât și prin art. 3 alin. (3) al aceleiași legi, conform căruia „Dispozițiile alin. (2) – ce prevede autoritățile prin intermediul cărora se exercită autonomia locală (s.n.) – nu aduc atingere posibilității de a recurge la consultarea locuitorilor prin referendum sau prin orice altă formă de participare directă a cetățenilor la treburile publice, în condițiile legii.”

Astfel, legea propusă de majoritatea PSD, ALDE, UDMR, la finalul anului 2018, încalcă cele trei articole din Constituția României. Autorul amendamentului este Marton Arpad, parlamentar UDMR. Pe data de 27 noiembrie, acesta a propus modificarea articolului cinci al legii care privește organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European. Atfel, la articolul cinci a fost adăugat următorul alineat:  „Pentru a asigura respectarea prevederilor prezentului articol în ziua de referinţă nu se pot organiza alte tipuri de alegeri şi nici referendumuri la nivel naţional sau local.”

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI