Alegeri europarlamentare 2019. Ce prezență se așteaptă la urne, duminică, 26 mai. Românii, mereu sub media europeană

Autor: Ciprian Ioana - 15:58, 20 mai 2019

În mai puțin de o săptămână, românii sunt chemați la urne pentru a-și alege reprezentanții în Parlamentul European. De regulă, prezența la un astfel de scrutin este scăzută, dar situația s-ar putea schimba anul acesta.

Alegerile europarlamentare sunt organizate în România duminică, pe 26 mai. În aceeași zi, are loc și un referendum pe justiție, organizat de președintele Klaus Iohannis. Acest lucru ar putea impulsiona prezența de vot, deși România nu stă deloc bine la acest capitol.

Românii au fost mereu sub media europeană atunci când a venit vorba de prezența la vot la europarlamentare.

Cât interes au arătat românii pentru alegerile europarlamentare

Datele Autorității Electorale Permanente arată că prezența la vot la europarlamentare a fost tot mai scăzută, potrivit Libertatea.

În 2014, de exemplu, puțin peste 32% dintre români s-au prezentat la urne. Înseamnă o participare cu 10 procente mai mică decât media europeană. Campioni la acest capitol au fost belgienii, unde prezența la vot a fost de aproape 90%.

Cu alte cuvinte, 9 din 10 cetățeni belgieni s-au prezentat la urne pentru a se pronunța pentru viitorul Uniunii Europene și pentru a-și alege decidenții din Parlamentul European.

La scrutinul din 26 mai, va fi organizat și referendumul pe justiție, un demers prin care e posibil ca președintele Klaus Iohannis să fi căutat tocmai să obțină o prezență mai mare la urne. Calculele de tip politic ar arăta că o prezență mai mare la vot reprezintă un avantaj pentru formațiunile din opoziție. Cu alte cuvinte, ar putea duce la o înfrângere a celui mai mare partid din România – PSD.

Cum votau românii după Revoluție

În 1990, la primele alegeri libere, organizate după căderea comunismului, românii şi-au votat Parlamentul şi preşedintele. Au participa atunci la vot peste 86% dintre persosanele care aveau acest drept.

Ulterior, însă, interesul a scăzut considerabil.  În 1992 şi 1996 au fost peste 76%. Şi în 2000, undeva la două treimi dintre români au venit să voteze.

Apoi, în 2008, doar 39% dintre alegători și-au pus ștampila pe buletinele de vot de la alegerile parlamentare.

Românii sunt, însă, receptivi atunci când vine vorba de alegerile prezidențiale. În 2009 şi în 2014, prezența la vot la prezidențiale a sărit de 50%.