Adevărul despre mălaiul din care faci mămăligă. Ce se ascunde în spatele ambalajului

Adevărul despre mălaiul din care faci mămăligă. Ce se ascunde în spatele ambalajului
Adevărul despre mălaiul din care faci mămăligă

Adevărul despre mălaiul din care faci mămăligă. Asociația Pro Consumatori (APC) a analizat 21 de mărci de mălai comercializate în reţeaua marilor magazine din România. Studiul a fost făcut de echipă de experți ai APC, sub coordonarea conf. univ. dr. Costel Stanciu. Iată ce se ascunde, de fapt, în spatele ambalajului mălaiului de la raft!

Adevărul despre mălaiul din care faci mămăligă

Mălaiul sau făina de porumb este un produs de morărit obținut prin măcinarea boabelor de porumb. Însă specialiștii susțin că materia primă cel mai des întâlnită în zilele noastre este porumbul furajer, care are un aport nutrițional inferior celui de consum, adică soiul de porumb sticlos.

Specialiștii mai susțin că mălaiul industrial se realizează în instalații capabile să asigure uniformitate granulometrică, fiind tot mai răspândit (și agreat de consumatori) mălaiul grişat, care are o structură relativ grosieră și uniformă.

Din păcate, în magazine se găsesc tot mai multe mărci de mălai degerminat, un proces tehnologic de extracție a germenului din bobul de porumb, adică îndepărtarea enzimelor și a uleiurilor vegetale, cu scopul prelungirii perioadei de rezistență la raft a produsului finit, respectiv mălaiul.

Calitatea nutrițională a mălaiului este afectată pe parcursul procesului tehnologic, el devenind un aliment nehrănitor. Mălaiul extra și mălaiul grișat sunt produsele din porumb degerminat. Mălaiul superior este un produs fără degerminare, cu compoziția chimică identică cu cea a bobului integral de porumb. De asemenea, mălaiul prefiert/instant nu este indicat diabeticilor întrucât are încărcătură glicemică și indice glicemic ridicate.

„ (…) În prezent, în România, conform MADR, nu mai sunt avizate culturile de porumb modificat genetic (cultura principală). Pentru eliminarea suspiciunilor care planează asupra provenienței materiei prime și pentru creșterea încrederii în produsele oferite spre consum, producătorii au posibilitatea  să specifice pe etichetă „produs nemodificat genetic”, cu respectarea reglementărilor UE în acest sens.

Majoritatea mălaiului comercializat în România este produs din porumb furajer, cu calități nutriționale și energetice scăzute. Mălaiul din porumb sticlos, recunoscut după culoarea galben-portocalie sau galben-aurie, este cel care are valoare nutrițională și energetică superioară mălaiului din porumb furajer.

Este produs din soiul de porumb tradițional românesc, cu conținut ridicat de proteine, lipide, glucide, fibre și vitamine (A, B1, B6, E, PP). Din păcate, este mai rar întâlnit pe rafturile magazinelor. Mălaiul superior este, de asemenea, preferabil mălaiului degerminat (extra și grișat), iar termenul de valabilitate mare nu înseamnă produs de calitate superioară”, a declarat Iuliana Elena Stănuca, Inginer tehnologii alimentare.

Ce mălai păstrează calitatea de altădată

Conf. univ. dr. Costel Stanciu, președintele Asociației Pro Consumatori a spus despre mălaiul existent în marile magazine:

„Mălaiul este un produs caloric, cu o valoare energetică ridicată, care variază între 342 kcal la mălaiul degerminat şi ajunge până la 396 kcal la mălaiul integral.

De asemenea, există variaţii şi la ceilalţi nutrienţi, cum ar fi conţinutul de proteine (6,4 grame la 9 grame într-o sută de grame produs), conţinutul de fibre (0,6 grame la 10 grame într-o sută de grame produs), conţinutul de carbohidraţi (66 grame la 80 grame într-o sută de grame produs) şi conţinutul de grăsimi (1 gram la 4 grame într-o sută de grame produs).

Din păcate, mălaiul tradiţional obţinut prin măcinarea integrală a grăunţelor provenite de la porumb nemodificat genetic a dispărut din oferta naţională, singurul mălai care păstrează calitatea de altădată a acestui produs este mălaiul ecologic obţinut din bobul integral de porumb, importat din Italia sau Austria.

Totodată, un rol important în menţinerea calităţii acestui produs îl are respectarea condiţiilor de depozitare şi păstrare recomandate de producător, precum depozitarea în spaţii curate, aeriste, cu temperaturi pozitive, dar nu mai mari de 25 de grade Celsius”, a declarat specialistul.