Fost primar acuzat că a angajat asasini plătiți pentru a elimina traficanți de droguri, devenit președinte și suspectat de 30.000 de crime fără dovezi clare – cazul Duterte din Filipine

Rodrigo Duterte, fostul președinte al Filipinelor, a recunoscut în fața unei comisii senatoriale că a menținut o „echipă a morții” formată din gangsteri pentru a elimina criminalii în perioada în care a fost primar al orașului Davao. Declarațiile șocante au ridicat întrebări grave despre respectarea drepturilor omului și despre presupusele crime comise în timpul mandatului său, scrie BBC.

Confesiuni șocante despre execuții extrajudiciare

În timpul audierilor din Senat, Duterte a declarat sub jurământ că a ordonat poliției să încurajeze suspecții să riposteze violent pentru a justifica uciderea lor. „Îi încurajam să-și scoată armele. Și dacă o făceau, polițiștii aveau ordin să-i elimine”, a mărturisit Duterte. Această tactică, descrisă de fostul lider ca o metodă de a menține ordinea publică, a fost folosită atât în perioada sa ca primar, cât și după ce a devenit președinte în 2016.

Oficial, peste 6.000 de persoane au fost ucise în campania sa împotriva drogurilor. Totuși, organizațiile pentru drepturile omului estimează că numărul real al victimelor ar putea ajunge la 30.000, majoritatea fiind persoane sărace, acuzate fără dovezi concrete de implicare în traficul de droguri.

Imagini de senzație cu Andreea Esca în vacanța din Dubai. Cum arată vedeta în costum de baie la 52 de ani

Imagini rare cu fiica lui Crin Antonescu. Ce meserie are Irina la 23 de ani

Cum arată casa Ilinei Pârvu de la Visuri la Cheie, după ce a fost renovată de PRO TV

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Fostul președinte al Filipinelor, Rodrigo Duterte.

Echipa morții – metode controversate

Duterte a recunoscut că, pe vremea când era primar, a menținut o echipă formată din șapte gangsteri, nu polițiști, pentru a elimina infractorii locali. „Am avut o echipă a morții. Dacă refuzau să ucidă pe cineva, îi amenințam că vor fi ei următorii”, a spus Duterte. El a justificat aceste acțiuni ca fiind necesare pentru combaterea criminalității și protejarea comunității.

Crime împotriva umanității?

Mărturiile fostului președinte au determinat Curtea Penală Internațională (CPI) să deschidă o investigație pentru crime împotriva umanității. Criticii săi susțin că Duterte a orchestrat o campanie de teroare împotriva celor mai vulnerabili cetățeni, folosind statul pentru a executa oameni fără procese corecte.

Pe de altă parte, Duterte nu și-a exprimat niciun regret. „Nu îmi cer scuze. Am făcut ce trebuia să fac pentru țara mea”, a afirmat el, apărat de susținătorii săi care consideră că acțiunile lui au redus semnificativ infracționalitatea.

Acuzații împotriva apropiaților

În timpul președinției sale, Duterte a fost înconjurat de scandaluri. Unul dintre cei mai apropiați consilieri ai săi, Michael Yang, a fost acuzat de legături cu traficul de droguri și contrabanda. De asemenea, fiul său, Paolo, și ginerele său au fost suspectați că au mușamalizat un transport de droguri în valoare de 125 de milioane de dolari. Aceștia au negat toate acuzațiile.

Moștenirea lui Duterte – teroare sau reformă?

Deși a fost aspru criticat de comunitatea internațională, Duterte a rămas o figură populară în Filipine, mai ales în rândul celor care i-au susținut politica dură împotriva drogurilor. Totuși, familiile victimelor cer acum justiție și investigarea celor responsabili.

Actualul președinte al Filipinelor, Ferdinand Marcos Jr., a adoptat o abordare mai concentrată pe prevenire și reabilitare, încercând să se distanțeze de metodele brutale ale predecesorului său.

Cazul Duterte rămâne un exemplu controversat de luptă împotriva criminalității, care a împins limitele legii și moralității. În timp ce unii îl consideră un erou național, alții îl văd ca pe un lider autoritar responsabil de mii de crime. Investigațiile internaționale vor continua să facă lumină asupra acțiunilor sale, punând în balanță securitatea publică și respectarea drepturilor omului.