Când vorbim de marile orașe, fie din România, sau de oriunde, unul din marile desiderate este curățenia. Dacă ne gândim că doar Danemarca a generat cea mai mare cantitate de deșeuri municipale pe cap de locuitor din Europa, atunci am putea spune că România stă bine la acest capitol. Așa s-a ajuns și la un eventual Top 3 cele mai curate orașe din România, situate la mare distanță unul de celălalt, însă unite de bunul simț al locuitorilor săi.
În ultimii 20 de ani, cel puțin, toată Europa s-a plâns de munții de gunoaie produși în marile sale metropole, de la Londra, Paris, Amsterdam, Roma, etc. Conform celor mai recente date statistice, în fiecare an, în UE sunt generate 2,2 miliarde de tone de deșeuri.
Mai mult de un sfert din acestea sunt deșeuri municipale. Sunt deșeuri de zi cu zi colectate și tratate de municipalități, care sunt generate în principal de gospodării.
În ceea ce privește raportul mondial, planeta noastră găzduiește aproximativ 2,01 miliarde de tone de deșeuri municipale solide (DMS), iar această cifră se estimează că va ajunge la 3,40 miliarde în aproximativ 30 de ani, cu o creștere de 70%.
La aceste cifre fabuloase, din păcate, contribuie și România cu marile sale orașe, dar putem vorbi totuși de cel puțin 3 orașe mari unde curățenia este principalul demers, și unde bunul simț al locuitorilor săi tronează, cu toate că în alte părți există munți de gunoaie.
Deși anual se produc zeci de milioane de deșeuri municipale, iar poluarea și eliminare ei este un desiderat actual, putem vorbi totuși de un top 3 cele mai curate orașe din România.
Nu de puține ori am auzit expresia „odată ce treci Carpații parcă ești în altă lume!”, referindu-se la zona Transilvaniei și orașele de aici. Fără a fi subiectivi, trebuie să recunoaștem că Transilvania a fost, mai mereu, un reper, atât social, cultural, dar și al hărniciei.
Așa că nu ar fi de mirare să aflăm că aici se regăsesc toate cele 3 orașe despre care vorbim astăzi, și care au demonstrat de-a lungul timpului că pot într-adevăr să țină stindardul sus, mai ales când ne referim la curățenia acestora. Deși sunt situate la mare distanță unul de celălalt, sunt unite de bunul simț al locuitorilor săi, și de dorința de a scăpa de deșeuri.
În ceea ce privește numele acestor trei orașe, acestea sunt Brașov, Sfântu Gheorghe și Oradea, ultimul dintre ele în ultimii ani trecând printr-o reorganizare și renovare considerabilă.
Studiul realizat de Storia și agenția de cercetare D&D Research s-a bazat pe modul înm care locuitorii de aici percep modul și nivelul în care autoritățile locale au știut să facă curat, să scape de deșeuri, peste tot, inclusiv în zonele cartierelor unde aceștia locuiesc.
Dacă e să ne uităm la restul Europei de Est, conform unor date publicate recent, cele mai murdare orașe est-europene par a fi Varșovia, Kiev sau Praga.
Păstrând proporția, și referindu-ne și la calitatea aerului, un alt raport arată că orașul Galați se află în fruntea clasamentului național al orașelor cu cel mai curat aer.
Orașul port de pe malul Dunării are o medie de 7,2 micrograme de praf pe metru cub, urmat de Oradea, cu 9,9 micrograme, Sibiu, unde s-a înregistrat o valoare de 10 micrograme de praf pe metru cub, Constanța, cu 11,7 micrograme de praf pe metru cub, și Bacău, aici fiind înregistrată o valoare de 13,1 micrograme de praf pe metru cub.
Trebuie să recunoaștem că avem cu ce ne lăuda, mai ales când vine vorba de curățenie.
Poate ar fi cazul ca și alte administrații locale și centrale să ia exemplul, și să se apuce de treabă.
Cu toții ne dorim să trăim în orașe mai curate, mai puțin poluate, și cu infrastructuri puse la punct.