Bucureștiul, așa cum îl știm astăzi, ascunde multe bijuterii arhitectonice, multe dintre ele din perioada interbelică. Pe unele dintre ele le știm, pe altele le descoperim întâmplător. Așa se face că, undeva în Capitală, există casa cu pălărie, clădirea bijuterie proiectată de prima femeie arhitect din România, Virginia Andreescu care avea să trăiască o incredibilă poveste de dtragoste cu celebrul Spiru Haret. Citește mai departe și află această poveste.
Undeva în inima Capitalei există o casă cu o istorie aparte, de la persoana care a semnat arhitectura, și până la povestea de dragoste dintre aceasta și celebrul Spiru Haret,unul din marii ingineri ai României interbelice.
Locul despre care vorbim este cunoscut sub numele de „Casa cu pălărie”, o clădire bijuterie proiectată de prima femeie arhitect din România, pe numele ei Virginia Andreescu, nepoata pictorului Ion Andreescu, poate la fel de celebră ca și Casa Mița Biciclista care a fost redeschisă.
Istoria acestei case începe odată cu întâlnirea dintre Spiru Haret și, pe atunci, tânăra arhitectă Virginia Andreescu, în primii ani ai secolului al XX-lea, undeva prin 1926. Inginerul Haret dorea să-și construiască o casă pe „intrarea Spătarului”, dar nu fără a participa la construcția propriu-zisă a casei.
Cu influențe clare neoromânești, într-o perioadă în care Bucureștiul, „Micul Paris”, era sub influența armonie de stiluri neoclasice, bizantine sau eclectice, viitoare casă avea să devină o adevărată bijuterie arhitectonică a acelor vremuri, precum a fost o adevărată ciudățenie și prima casa cu balcon în București, construită la finalul secolului al XIX-lea.
Născută în 1894 în București, Virginia Andreescu avea să surprindă prin alegerile pe care avea să le facă din punct de vedere profesional, dând semne de încă de mică de meseria, pe atunci atipică, pe care avea să o urmeze.
După terminarea liceului Mihai Viteazu, lua decizia de a studia arhitectura în Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor, dar nu înainte de a absolvi cursurile Școlii Superioare de Arhitectură în 1919, devenind astfel prima femeie care a absolvit cu o diplomă în arhitectură.
“Virginia a spart zidul, Virginia a pătruns pe ușa mare, natură ei a învins și a croit drumul femeilor în arhitectură.
Convinsă, demnă și foarte sigură, atât de naturală la locul ei, nimeni nu a îndrăznit s-o conteste” spunea Henriette Delavrancea-Gibory în alocuțiunea rostită în 1976.
Pe lângă „Casa cu pălărie”, clădirea bijuterie proiectată de ea, în portofoliul Virginiei Andreescu se vor regăsi de-a lungul timpului peste 150 de clădiri proiectate și construite de ea.
Dar, una din cele mai importante lucrări ale sale, pe finalul vieții, avea să fie istoria clădirii Teatrului Național din București. La momentul dispariției sale, în 1968, la doar 68 de ani, Virginia Andreescu, prima femeie arhitectă a Bucureștiului, avea să lase o adevărată moștenire din punct de vedere arhitectonic.
Așa cum precizam la început, Casa cu pălărie, clădirea bijuterie proiectată de tânăra arhitectă avea să devină, de fapt, momentul întâlnirii dintre Spiru Haret și Virginia Andreescu, poveste ce va culmina în 1928 cu mariajul dintre cei doi, care va dura până la decesul acesteia în 1968.
Doi ani mai târziu, în 1970, celebrul inginer Spiru Haret avea să moară și el, la 78 de ani, în urma lor rămânând o adevărată moștinee, dusă mai departe de singurul lor fiu, Radu Haret, devenit și el ulterior inginer, care scria la un moment dat despre mama sa:
“Încă de copil a avut prilejul să-și dezvolte gustul pentru frumos, trăind în mijlocul capodoperelor create de unchiul sau – pictorul Ion Andreescu- care, în bună parte, decorau pereții locuinței unde a crescut.
(…) În anul 1928, în plină maturitate de creație, arhitecta Virginia Andreescu se căsătorește cu Spiru I. Haret (1892-1970), nepotul savantului, cu care va conlucra de acum înainte, în toate domeniile de activitate.”, scria Radu Spiru Haret, fiul Virginiei.
Astăzi clădirea încă mai stă în picioare, trecând testul timpului, iar cei care vor să admire Casa cu pălărie, clădirea bijuterie proiectată de prima femeie arhitect din România, o pot face mergând pe strada „intrarea Spătarului”.