Când a fost construită prima casa cu balcon în București. A iscat un mare scandal la acea vreme și s-a cerut oprirea lucrărilor

Știi când a fost construită prima casa cu balcon în București? În 1827, în București, construirea primei case cu balcon a stârnit un scandal de proporții. Situată pe Podul Mogoșoaiei, casa lui Constantin Bălăceanu, fost mare ban, a fost martora unor controverse intense, iar vecinii au cerut oprirea lucrărilor.

Când a fost construită prima casa cu balcon în București

Potrivit relatărilor din volumul II al cărții „Din Bucureștii de ieri” semnat de George Potra, casa lui Bălăceanu a devenit subiectul unei dispute legate de respectarea normelor edilitare. 

Citește și: Povestea primilor interlopi din București. Nae Chioru’ și Gică Cioc terorizau românii

Imagini de senzație cu Andreea Esca în vacanța din Dubai. Cum arată vedeta în costum de baie la 52 de ani

Imagini rare cu fiica lui Crin Antonescu. Ce meserie are Irina la 23 de ani

Cum arată casa Ilinei Pârvu de la Visuri la Cheie, după ce a fost renovată de PRO TV

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Boierul și-a dorit să adauge un balcon deasupra camerelor de la parter, dar vecinii au invocat „obșteștile anaforale”, care interziceau construcțiile cu cicmale în acea perioadă.

Legislația din acea vreme, inclusiv o lege din 1804 emisă de domnul Constantin Ipsilanti, interzicea explicit construcția de balcoane și alte structuri care ar putea afecta lumina sau circulația în stradă. Ca urmare, lucrările la balcon au fost sistate, iar domnul Grigore Ghica a ordonat organizarea unei adunări a marilor boieri pentru a clarifica situația.

Scandal de proporții

În perioada anterioară începutului secolului al XIX-lea, locuitorii Bucureștiului își construiau casele după preferințele lor, fără a fi supuși unor norme edilitare.

Totuși, în 1804, domnul Constantin Ipsilanti a introdus o lege care interzicea construirea balcoanelor, precizând că nu era permisă ridicarea caselor cu cicmale sau streșini care să împiedice luminarea străzii sau să blocheze trecerea căruțelor. Prin urmare, construcția balconului la casa boierului Bălăceanu a fost stopată.

Ca urmare a protestelor, Grigore Ghica a suspendat lucrările până când se vor lua noi măsuri. A ordonat apoi marilor boieri să se adune la Curtea domnească pentru a examina normele existente și a propune un curs de acțiune, după cum relatează George Potra.

Citește și: Prima Miss România, poveste de viaţă cutremurătoare. Tita Cristescu, una dintre cele mai frumoase femei din ţară, otrăvită la doar 27 de ani

În urma consultării, boierii au constatat că vechile reglementări nu se referă în mod explicit la construcția de balcoane. Ei au subliniat că erau interzise doar construcțiile cu cicmale, streșini și tarabe.

Astfel, cei 20 de boieri au concluzionat că balcoanele nu ar trebui interzise, ci, dimpotrivă, ar trebui să fie permise, fiind considerate un element distinct de arhitectură care poate îmbogăți și înfrumuseța orașul.

Prin urmare, boierii au decis să nu mai oprească construcția balcoanelor, ci să încurajeze această practică conform tendințelor europene. Acest lucru a reprezentat un pas semnificativ către modernizarea și estetizarea arhitecturii urbane din București.

Mai mult, ei au argumentat că balcoanele sunt o tendință arhitecturală europeană care ar putea îmbogăți și îmbunătăți estetica orașului, scrie adevărul.

Citește și: Oraşul din România comparat de străini cu Parisul. Nu e vorba de Bucureşti, are un farmec aparte. Trebuie să îl vezi în 2023!