La începutul lunii martie, România a câștigat procesul aurului de la Roșia Montană. După 9 ani de procese, verdictul Curții de Arbitraj Comercial Internațional de la Washington a fost favorabil pentru țara noastră. Drept urmare, situl va rămâne neatins, însă mulți români se întreabă cât aur mai este acum la Roșia Montană. În materialul următor, vă prezentăm detaliat toate informațiile necesare în legătură cu comuna din Apuseni care stă pe un munte de aur!
În ultimele decenii, Roşia Montană a fost centrul unor dispute naționale, dar și internaționale, în ceea ce privește exploatarea auriferă. Miza principală a fost aurul care se regăsește și acum în subteran. Înainte de a dezbate acest subiect controversat, sunt puțini cei care știu unde se află Roșia Montană.
Roșia Montană este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Alba, Transilvania. Comuna este situată la o altitudine de aproximativ 800 m, în centrul Munților Apuseni, pe versanții văii Roșiei. Acest nume a fost căpătat datorită culorii roșiatice a apei din cauza conținutului extrem de mare în oxizi de fier. În apropiere de Roșia Montană se mai află două formațiuni geologice unice la noi în țară: Piatra Corbului și Piatra Despicată.
Vezi și: Totul despre afacerea Roșia Montană. Ce se întâmplă în prezent
România a reușit să câștige procesul cu compania canadiană Gabriel Resources. Drept urmare, situl va rămâne neexploatat, iar țara noastră urmează să primească despăgubiri uriașe, aproximativ 9,24 milioane de euro. În ultimii ani, Roșia Montană a fost centrul unor dispute majore din cauza averii colosale care se află în subteran. Cât aur mai este acum la Roșia Montană?
Roșia Montană este unul dintre cele mai mari zăcăminte din Europa de aur, argint și platină. Conform datelor, în subteran s-ar afla în jur de 300 de tone de aur și 1500 de tone de argint. Pe lângă aur și argint, în subteran mai există și platină, dar și alte metale, precum titan sau nichel. Atât precizau canadienii că vor extrage timp de 16 ani. Aceste zăcăminte ar valora în prezent peste 19 miliarde de euro. Miza principală a investitorilor erau zăcămintele de aur și argint.
„Rezervele estimate de aur de la Roşia Montană sunt de 314 tone, din care vor fi scoase efectiv 245 de tone. Raportând această cantitate la perioada de exploatare propriu-zisa, de 16 ani, rezultă că doar proiectul minier de la Roşia Montană va produce anual, în medie, circa 15 tone de aur”, precizau specialiștii de la Roşia Montană Gold Coporation.
Pe lângă aur și argint, România are la Roșia Montană și platină. Are de asemenea și alte metale, precum titan sau nichel. Însă atenția principală a investitorilor a fost asupra zăcămintelor de aur și argint.
Vezi și: România a câștigat procesul aurului de la Roșia Montană. Anunț major din SUA
Extracţia aurului a fost, mii de ani, ocupația principală a locuitorilor din Munţii Apuseni. La vremea respectivă, unul dintre cele mai importante utilaje arhaice utilizate pentru expoatarea aurului era şteampurile. Mai exact, era vorba despre instalaţii hidraulice pentru concasarea minereurilor aurifere, folosite începând cu secolele XIV-XV.
Extragerea aurului se obținea prin două surse. Primul era prin spălarea aluviunilor aurifere din râurile bogate în zăcăminte cum erau cele ale Arieşului, Ampoiului, Crişului Alb, Crişului Negru. Al doilea mod consta din extragerea şi prelucrarea minereului aurifer din filoanele primare şi din minele părăsite de stat şi arendate de către minerii ţărani.
De precizat că minereurile cu conţinut bogat se extrăgeau doar cu dalta şi ciocanul. Ulterior, ele erau măcinate în râşniţe sau pive de mână metalice. În schimb, minereurile cu conţinut mai sărac erau prelucrate în instalaţii speciale, adică şteampurile.
Între anii 1852 şi 1938, producţia de aur şi argint de la Roşia Montană era contabilizată cu ajutorul unui document extrem de valoros, care se află în prezent la Arhivele Naţionale Alba.
Astfel, în anul 1852, din cele 249 de tone de minereu de la Roşia Montană au fost prelucrate 1,3038 kilograme aur şi 0,6366 kilograme de argint. Câțiva ani mai târziu, producția a fost mai mare. Din cele 4.306 tone de minereu au rezultat 25, 4642 kilograme de aur şi 17, 0130 kilograme de argint.
La începutul anilor 1900 au fost scoase cantități impresionante de aur. Astfel, la Roșia Montană s-au prelucrat 12.235 de tone de minereu, din care s-a obţinut 89,8475 kilograme de aur şi 42,4871 kilograme de argint.
Când a avut loc Unirea Transilvaniei cu România, în anul 1918, au fost prelucrate 12.805 tone de minereu, iar rezultatul a fost 28,140 kilograme de aur şi 18,812 kilograme de argint, notează Historia.ro.
În 2021, UNESCO a introdus Roşia Montană pe lista obiectivelor naturale protejate mondial. Experții au concluzionat că situl „Peisajul cultural minier Roșia Montană reprezintă cel mai mare și relevant exemplu de minerit subteran aurifer din lume, datând din perioada ocupației romane a Daciei”.
„Roșia Montană este situată într-un amfiteatru natural de masive și văi radiante din gama matileferă a Munților Apuseni, situată în regiunea Transilvania în centrul României. Mineritul aurului din perioada romană a avut loc în patru munți mici Cârnic, Lety, Orlea și Cetate care domină peisajul din Roșia Montană, el însuși înconjurat de creste și vârfuri scufundate. Arheologia romană din împrejurimi este prolifică și extrem de răspândită în zonă, cuprinzând zone de prelucrare a minereului, locuințe, clădiri administrative, zone sacre și necropole, unele cu construcții funerare cu arhitectură complexă pe o toate în legătură cu 7 km de galerii subterane antice care au fost descoperite până acum”, se menționa în document.
Vezi și: Scandal după verdictul procesului de la Roșia Montană: ‘O decizie profund eronată’