Până la ce vârstă sunt obligați părinții să își întrețină copiii? Legea este clară în acest sens și prevede anumite condiții conform cărora copiii pot să le ceară părinților să nu îi dea afară din casă și să îi întrețină și după vârsta majoratului. Totuși, nu toate situațiile sunt la fel, însă acest aspect este reglementat de Articolul 499 legat de Obligația de întreținere.
Legea spune că părinții sunt obligați, în solidar, să își întrețină copilul minor, asigurându-i tot ce are nevoie, de la educație, învățătură, pregătire profesională, până la lucruri care țin de un trai decent: hrană, aspecte legate de igienă , îngrijire materială și așa mai departe.
Vezi și: Zile libere în plus pentru părinții din România. Legea e clară, când pot sta acasă
Conform legii, dacă minorul are un venit propriu care nu îi este suficient pentru a se întreține, părinții au obligația de a îi asigura tot ce este necesar pentru trai, educație și pregătire profesională.
Același aspect al legii prevede că părinții sunt obligați să își întrețină copilul major, cu condiția ca acesta să se afle încă în perioada de studii. Această obligație se extinde până la încheierea studiilor, dar fără a depăși vârsta de 26 de ani. Același lucru este valabil și pentru pensia alimentară pe care unul dintre părinți o plătește pentru un copil.
Dacă părinții și copilul nu se înțeleg asupra acestui aspect, contribuția fiecăruia dintre părinți și modul executării acestei obligații vor fi stabilite de către instanța de tutelă pe baza unui raport de anchetă psihosocială.
Fiecare caz este diferit, așa că obligația de întreținere va fi judecată după caz și se poate găsi în Articolul 499 din Codul Cibil privind Obligația de întreținere.
Procentul tinerilor cu vârsta între 16 și 29 de ani care locuiau cu părinții în 2017 a fost de 68,2% în UE-28. Pentru tinerii bărbați, procentul a fost de 73,3%, în timp ce pentru tinerele femei a fost de 62,9%, o diferență de 10,4 puncte procentuale.
În fiecare stat membru al UE, proporția tinerelor femei care locuiau în casa părintească a fost mai mică decât cea a tinerilor bărbați. Cele mai mari discrepanțe de gen au fost observate în Bulgaria (19,3 puncte procentuale) și România (17,2 puncte procentuale), în timp ce cele mai mici au fost înregistrate în Spania (5,7 puncte procentuale), Suedia (4,7 pp) și Malta (4,6 puncte procentuale).
Vezi și: De ce tot mai mulți copii sunt retrași de la școală de părinții lor. Ce se întâmplă în România
Cele mai mari proporții de tineri bărbați care locuiau cu părinții au fost înregistrate în Croația (93,1%), Slovacia (89,2%), Italia (88,3%) și Malta (87,0%), în timp ce pentru tinerele femei cele mai mari proporții au fost înregistrate în Malta (82,4%) și Croația (82,3%). Cele mai mici procente pentru ambele sexe au fost înregistrate în Finlanda (40,8% pentru tinerii bărbați și 30,1% pentru tinerele femei) și Danemarca (39,5% pentru tinerii bărbați și 31,9% pentru tinerele femei).
În 2022, în Țările Scandinave (cu excepția Islandei) existau mai mici procente de tineri din Europa care locuiau cu părinții. Cea mai mare parte a scandinavilor cu vârsta între 25 și 29 de ani nu locuiesc cu părinții lor.
În Europa Occidentală, procentul este, de asemenea, relativ scăzut. Variază de la 16% în Olanda până la 52% în Irlanda.
Către sud și estul Europei, procentele sunt în mare parte peste 50%. Cele mai mari procente se găsesc în Balcani. În majoritatea țărilor balcanice, 70% dintre tinerii adulți locuiesc cu părinții lor. Numărul este cel mai mare în Croația, unde 80% dintre tinerii adulți locuiesc cu părinții lor, conform datelor furnizate de Eurostat.
În SUA, ca termen de comparație, procentul pentru persoanele din această grupă de vârstă care locuiesc cu părinții este de aproximativ 16,7% (pentru persoanele cu vârsta între 25 și 34 de ani).