Diferențele dintre bisericile ortodoxe și cele catolice. Cum le recunoști, de fapt: este foarte simplu

Între bisericile ortodoxe și cele catolice există anumite diferențe, dar multe persoane nu știu să le recunoască. Până la Marea Schismă din anul 1054, cele două culte, catolic şi ortodox, au format o singură Biserică. Ulterior, acestea s-au divizat. Iată cum le recunoști, de fapt!

Diferențele dintre bisericile ortodoxe și cele catolice

Marea Schismă din 1054 a reprezentat unul dintre cele mai importante evenimente ale religiei creştine. Atunci, Europa s-a împărțit în două mari confesiuni create: ortodoxism şi catolicism. Așadar, biserica ortodoxă le transmite credincioşilor săi că datorită Sfântului Spirit îl vor putea vedea pe Dumnezeu. În schimb, biserica ortodoxă consideră că omul nu are capacitatea necesară de a-l vedea pe Dumnezeu, din cauza naturii sale păcătoase.

Diferențe majore între cele două biserici sunt și la arhitectura lăcașurilor de cult. Catolicii pun mare accent pe clădiri impunătoare, iar ortodocşii au conceput total diferit bisericile.

Cum arată locul de veci unde a fost înmormântat Silviu Prigoană. Cavoul este unul impresionant. Detaliul care a atras atenția

Cum a apărut Honorius Prigoană la IML Brașov. A șocat pe toată lumea. Cum s-a îmbrăcat

Atac la Silviu Prigoană, chiar și după ce a murit! ”L-am blestemat!”

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Citește și: Când s-ar fi născut, de fapt, Iisus Hristos. Teoriile cercetătorilor răstoarnă tot ce ştiai despre Crăciun

Cum le deosebim

Creștinii au bisericile ortodoxe cu o arhitectură caracterizată de cupole, arcuri, și decorațiuni bogate. La catolici, arhitectura bisericilor poate avaria foarte mult în funcție de regiune și perioadă. De asemenea, majoritatea bisericilor catolice au nave lungi, arcuri înalte, vitralii și turnuri în vârf.

La interiorul bisericilor ortodoxe, regăsim iconostasul, un perete de icoane care separă altarul de restul bisericii. De obicei, icoanele ocupă un loc central în tradiția ortodoxă și sunt folosite în timpul slujbelor.

Și altarele catolice pot avea icoane, dar nu există întotdeauna un iconostas distinct. Statuile și crucifixurile sunt adesea prezente în interior, reprezentând Sfânta Treime, Fecioara Maria, sfinți și scene din viața lui Isus.

Lăcașul de rugăciune al bisericilor catolice avea la început formă rectangulară, cu laturi simetrice. De altfel, culoarele laterale aveau acoperişuri situate sub linia plafonului navei, pentru a permite luminii să pătrundă prin micile ferestre de la nivelul acoperişului. Absida era de fapt o nişă spaţioasă semicirculară, unde tronau magistraţii şi cei cu rang înalt.

De ce catolicii au bisericile cu acoperişul ascuţit

În antichitate, bisericile erau decorate cu mozaicuri colorate. Între timp au apărut picturile murale și frescele bisericeşti. După schisma de la 1054, stilurile celor două biserici au avut evoluţii total diferite.

„După împărţirea imperiului roman, în cel de apus şi cel de răsărit, Ravena a fost capitala imperiului din vest. La Ravena sunt două mici bisericuţe care sunt pline de mozaicuri. Deci asta era decoraţia din prima perioadă a creştinismului pe care o găsim şi la San Marco din Veneţia. Toată este acoperită cu pictură în mozaic. Era însă foarte scumpă această tehnică, şi de aceea s-a trecut la frescă, adică pictura pe proaspăt”, explica profesorul de istoria artei, Valeriu Şuşnea.

În vreme ce bisericile romano-catolice au acoperişul ascuţit, turlele bisericilor ortodoxe au cupole rotunde.

„Catedralele catolice au turla ascuţită pentru că goticul provine din nord-vestul continentului iar acolo iarna durează şapte luni. Acoperişul trebuie să fie foarte ascuţit pentru ca zăpada să nu stea pe acoperiş, să poată aluneca foarte repede.

A fost un criteriu important, acesta al ariei geografice. Pentru cupola rotunjită, de la ortodocşi, explicaţia este una ce ţine de canoane, de aplicare a picturii bizantine, pentru că în punctul cel mai înalt din biserică trebuie să fie ilustrat Iisus Pantocrator, învăţător”, mai adaugă Valeriu Şuşnea.