Cursul valutar BNR 8 septembrie 2023 a fost anunțat de Banca Națională a României în jurul orelor 13:00. Astfel, vom afla în timp util cât costă cele mai tranzacționate valute din țara noastră. Cât costă un dolar american, un euro, un franc elvețian, precum și câți lei va costa o liră sterlină.
Cursul valutar BNR pentru ziua de vineri, 8 septembrie 2023, a fost anunțat de Banca Națională a României în jurul orei 13:00.
Astfel, cei interesați de prețul celor mai tranzacționate valute din România pot afla aici cursul BNR valabil azi pentru fiecare dintre monede.
Un euro a fost cotat de Banca Națională a României joi, 7 septembrie 2023, la 4,9632, mai mult cu 0,0017 lei decât în ziua de miercuri, 6 septembrie 2023, când un euro a costat 4,9615 de lei.
Moneda americană s-a tranzacționat joi, 7 septembrie 2023, la o valoare de 4,6340 lei, în timp ce miercuri, 6 septembrie 2023, dolarul american a costat 4,6240 de lei, potrivit Băncii Naționale a României.
Se poate vedea că moneda americană s-a apreciat cu 0,0100 lei pe 7 septembrie 2023, raportat la cursul zilei anunțat de BNR în ziua de miercuri, 6 septembrie 2023.
De asemenea, moneda britanică s-a tranzacționat în ziua de joi, 7 septembrie 2023, cu 5,7789 lei, în timp ce miercuri, 6 septembrie 2023, lira sterlină a costat 5,8043 lei.
Potrivit Băncii Naționale a României, se poate vedea că joi, 7 septembrie, comparat cu 6 septembrie 2023, lira sterlină s-a depreciat cu 0,0254 lei.
Francul elvețian a avut o cotație joi, 7 septembrie 2023, de 5,1946 lei, în timp ce miercuri, 6 septembrie 2022, Banca Națională a României anunțase un preț pentru moneda elvețiană de 5,1945 de lei.
Se poate vedea că francul elvețian a crescut cu 0,0001 lei, joi, comparat cu prețul anunțat miercuri, 6 septembrie 2022, de instituția financiară BNR.
Pe de altă parte, o știre din economie arată că piaţa energiei electrice are nevoie de noi reguli de funcţionare pentru a integra energia verde şi a atinge obiectivul net zero, potrivit unei analize remise AGERPRES de PwC România.
„Criza energiei a scos în evidenţă doar câteva dintre provocările cu care se confruntă furnizorii de energie la nivel mondial în perioadele de incertitudine şi tranziţie, provocări care se vor accentua pe măsură ce vor încerca să atingă obiectivele de neutralitate climatică (net zero). În multe state ale lumii, cadrul de reglementare nu este încă bine structurat pentru a permite investiţiile de care este nevoie urgentă pentru tranziţia energetică. De aceea sunt necesare noi reglementări care să vizeze cele mai mari provocări: creşterea cererii de capacitate de transport, finanţarea şi fezabilitatea investiţiilor viitoare, procesul de autorizare, rezilienţa lanţurilor de aprovizionare şi disponibilitatea forţei de muncă”, explică Dinu Bumbăcea, country managing partner PwC România.