Ce s-a aflat la dezgroparea capului lui Mihai Viteazul. Aşa arăta voievodul, de fapt

În urmă cu 423 de ani se înfăptuia prima unire a Principatelor Române, iar artizanul acestui important moment din istoria noastră avea să fie Principele Mihai, cunoscut sub numele de Mihai Viteazul. Un an mai tîrziu, la 16 august, la doar 43 de ani, trădat de nobilime, Mihai Viteazul avea să fie ucis la Gorăslău, iar capul avea să-i fie tăiat. Furat de Turturea paharnic, în cele din urmă capul domnitorului era înhumat la la Mănăstirea Dealu. Astăzi, datorită noilor tehnologii, s-a recreat figura marelui domnitor.

Mihai Viteazul, pionierul unității naționale

Perioada în care principele Mihail ajungea la conducerea Principatului Valahiei, în 1593, era una a dominațiilor habsburgice, dar și otomane.

Vezi și: Când a avut loc Mica Unire, primul pas spre România. Detalii mai puțin știute despre Unirea Principatelor Române VIDEO

Scandal uriaș în Parlament. Șefa POT a lovit microfoanele presei, iar Becali a confiscat unul

Orașul din România unde ninsorile vor ține aproape toată luna ianuarie. Noua prognoză EaseWeather

EA este una dintre cele mai importante femei din politica românească! O recunoști?

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

La acel moment în Transilvania conducător era Sigismund Báthory, iar Mihai Viteazul avea să facă alianță cu acesta, iar în mai 1595 s-a supus suzeranității principelui Transilvaniei, pentru a-și asigura sprijinul împotriva dominației otomane.

În celebra bătălie de la Călugăreni, din octombrie 1595, în același an al cedării susezarinății, Mihai Vitezzul avea să învingă armata otomană, victorie ce avea să-i ducă vestea în întreaga Europă.

Dar, imperiul Habsburgic, dorind să controleze regiunile de la Dunăre, negociază cu proaspătul principe victorios, astfel că în 1598 depune jurământ de credință împăratului habsburgic Rudolf al II-lea, și încheie, de asemenea, o pace cu turcii.

Un an mai târziu, în lupta cu principele Andreas Báthory, de la Șelimbăr, Mihai Viteazul se proclamă principe al Transilvaniei, întrând pe celebra poartă a Cetății Alba Iulia. Anul următor intră falnic și în Pricipatul Moldovei și își asumă titlul de ”principe al Ungro-Valahiei, Transilvaniei și Moldovei”.

Trădarea nobilimii și ordinul lui Giorgio Basta

În același an, 1600, în luna septembrie Imperiul Habsurgic își trimite armat ocupând Transilvania, iar Polonia ocupă Moldova în octombrie.

Mihai  Viteazul, însoțit de armata sa și cu promisiunile burgheziei de aici, pleacă pe dealurile de la Gorăslău pentru a înăbuși o rebeliune a nobilimii maghiare, dar nu știa că Rudolf al II-lea negociase cu maghiarii trădarea acestuia.

Vezi și: Când a avut loc Mica Unire, primul pas spre România. Detalii mai puțin știute despre Unirea Principatelor Române VIDEO

Pe data de 19 august 1601, la ordinul generalului imperial Giorgio Basta, Mihai Viteazul este ucis, iar capul avea să-i fie tăiat.

Ce s-a aflat la dezgroparea capului lui Mihai Viteazul

Conform Letopiseţul Cantacuzinesc, este relatat episodul furtului capului fostului domnitor al celor trei principate de către Turturea paharnic, acesta având să-l îngroape la Mănăstirea Dealu.

”Turturea paharnic, el a furat capul lui şi l-a adus în ţară, de l-a slujit şi l-a îngropat [la Mănăstirea Dealu] cu multă cinste ca pe un domn.”; scrie în Letopiseţul Cantacuzinesc.

Astăzi, la 422 de ani de la uciderea lui Mihai Vitezul, o echipă de cercetători, condusă de Adrian Majuru, directorul Muzelui Municipiului București, avea să aducă publicului larg, încă din 2017, bustul marelui domnitor, creat pe baza unor documentări importante, realizate de sculptorul Radu Tudor Panait.

Vezi și: Mihai Viteazul și relația lui cu cămătarii: „creditul pe 30 de ani” l-a făcut șef

Ulterior, din 2019, bustul realizat de sculptorul Radu Tudor Panait avea să fie expus în cadrul expoziţiei tematică „Restaurare bunuri culturale mobile pe suport papetar”. Tot atunci, Muzeul Municipiului București expunea și un document rar, realizat pe pergament, datat 1593 – 1594, din Colecţia de documente a muzeului.

Ceea ce s-a aflat despre capul amrelui Mihai Viteazul, conform scrierilor vremii, corelate cu biografia generalului Basta, scrisă de secretarul său, este că acesta avea să fie îmbălsămat și trimis în Valahia, unde avea să fie înhumat la Mănăstirea Dealu din Târgoviște.