Când a avut loc Mica Unire, primul pas spre România. Detalii mai puțin știute despre Unirea Principatelor Române VIDEO

Mica Unire sau Unirea Principatelor Române a avut loc sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza și a fost primul pas important pe calea înfăptuirii statului național unitar român. Această zi a rămas în istoria românilor ca fiind una dintre cele mai importante, însă când a avut loc Mica Unire?

Scurt istoric. Când a avut loc Mica Unire

Unirea Principatelor Române a avut loc la jumătatea secolului XIX-lea, în anul 1859, pe data de 24 ianuarie, prin unirea statelor Moldova și Țara Românească sub numele Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești.

Ziua de 24 ianuarie a rămas o data importantă în istoria noastră, fiind ziua în care s-a înfăptuit Mica Unire în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. De asemenea, a fost primul pas important în formarea României de astăzi. Următorul eveniment important având loc pe data de 1 decembrie 1918, când a avut loc Marea Unire.

Klaus Iohannis, gest în premieră la vot. Niciodată nu a mai procedat astfel

Dezvăluiri tulburătoare despre ultimele zile ale lui Gabriel Cotabiță. Familia l-a internat în mare secret, prietenii nu mai știau nimic de el

Bendeac a șocat toată țara după moartea lui Cotabiță! De ce nu a vrut să se împace cu el

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Alexandru Ioan Cuza a fost numit domnitor al ambelor principate: pe data de 5 ianuarie 1859 în Moldova, iar pe data de 24 ianuarie 1859 în Țara Românească. Domnitorul nu a fost doar o personalitate istorică unificatoare, ci și una reformatoare.

Schimbările pe care acesta le-a făcut de-a lungul timpului au vizat sistemul sanitar, politic, armata, Biserica, instituția Poștei, justiția, educația, serviciul vamal și multe altele. Totodată în timpul domniei lui Cuza au fost înființate primele universități românești: în 1860 la Iași și în 1864 la București.

„Mica Unire”, primul pas spre România

Soarta principatelor Moldovei și Țării Românești era în mâinile Imperiului Otoman și Rusiei. Cu toate acestea, situația s-a schimbat radical după ce s-a sfârșit războiul Crimeii, care a avut loc între anii 1853 și 1856.

Atunci, Rusia a fost învinsă de Marile Puteri, formată din Imperiul Francez, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei, Imperiul Otoman și Regatul Sardiniei. În anul 1856, exact după război, se iau primele decizii în ceea ce privește soarta celor două principate prin Tratatul de Pace de la Paris.

În contextul acestor discuții, românii au dreptul la un referendum despre Unire, astfel încât s-au organizat adunări Ad-Hoc, în care se discutau alegerile pentru Divanurile Ad-Hoc. Acestea urmau să se pronunțe asupra organizării politice și sociale asupra țărilor române.

Dacă în Țara Românească majoritatea au fost de acord cu Unirea, în Moldova au fost personalități care s-au împotrivit. Caimacul Nicolae Vogoride a încercat să falsifice listele electorale de reprezentare în divanul Ad-Hoc, după ce Imperiul Otoman i-a promis domnia, doar în cazul în care Unirea nu avea loc.

Vogoride a discutat despre faptele sale cu fratele său din Constantinopol prin scrisori. Acestea au fost furate și publicate în presa europeană, astfel aflându-se despre planul acestuia de a nu se întemeia Unirea. Descoperirea a iscat scandal în rândul românilor și la nivel european, alegerile fiind anulate.

În toamna anului 1857 au avut loc noile alegeri, acolo unde toți s-au pronunțat pentru Unirea Principatelor Moldovei și Țării Românești.

Citește și: Când se recuperează ziua liberă de 23 ianuarie 2023. Vești proaste pentru bugetari

Alexandru Ioan Cuza, domnitor în ambele principate

În anul 1859, pe data de 5 ianuarie, au fost organizate alegeri la Iași, în Moldova, domnitor fiind desemnat Alexandru Ioan Cuza. Peste o săptămână au avut loc alegeri și la București, acolo unde a fost ales același domnitor, profitând de faptul că Marile Puteri nu specificau clar ca principatele române nu trebuie conduse de același domnitor.

Prin urmare, Marile Puteri au avut brusc de a face cu două principate conduse de Alexandru Ioan Cuza. Marele merit al domnitorului a fost că a reușit să aducă recunoașterea internațională a Unirii Principatelor Române. De asemenea, a reușit să pună bazele statului român modern prin reformele sale din toate domeniile.