Pe 25 mai, credincioșii sărbătoresc Înălțarea Domnului, la fix 40 de zile de la Paște. Sărbătoarea este una destul de importantă și mai poartă denumirea de Ispas, de la cuvântul de origine slavonă Supasu, care înseamnă Mântuitorul.
Înălțarea Domnului pică întotdeauna la 40 de zile de la Învierea Domnului. Anul acesta, românii prăznuiesc Înălțarea Domnului pe 25 mai, în joia săptămânii a şasea după Paşte. Înălțarea Domnului mai este cunoscută în popor și sub denumirea de Ispas.
Tradiția spune că Ispas era un cioban care a urmărit tot evenimentul Înălţării Domnului. Mai apoi a povestit neamurilor sale cele întâmplate. Așadar, în această zi se spune că itele sunt bătute cu leuştean, ca să se îngraşe, să fie sănătoase şi ferite de vrăjitorii.
În trecut, această sărbătoare a prins contur după ce Sfânta Împărăteasă Elena, mama Sfântului Constantin cel Mare, a construit o biserică măreaţă pe muntele Măslinilor, de unde se înălţase Domnul şi unde sărbătoarea se celebra cu mare fast.
Există și câteva tradiții și obiceiuri pe care românii le respectă cu sfințenie de Înălțarea Domnului. Primul lucru ar fi că se salută cu „Hristos S-a înălțat!” și „Adevărat S-a înălțat!” Totodată, pe 25 mai, se înroșesc ouă, se pregătesc bucate, întocmai ca la masa de Paște.
De Înălțare, în anumite zone ale țării, se leagă frunze de nuc peste brâu, pentru că Mântuitorul le-ar fi purtat în momentul Înălțării. Mai mult de atât, fetele și feciorii se duc în pădure să culeagă frunze de alun cu care fac vrăji de dragoste sau pentru a le folosi că plante tămăduitoare.
Se zice că Cerurile sunt deschise de la Paști până la Înălțare, iar cei care decedează în această perioada nu mai trec prin Judecata de Apoi și ajung direct în Rai.
De Înălțarea Domnului se înroşesc ouă, se pregătesc bucate, exact ca-n ziua de Paște, iar salutul este „Hristos s-a înălţat! – „Adevărat s-a înălţat!”
Citește și: Rugăciunea pe care să o rostești de Înălțarea Domnului. E foarte puternică, aduce sănătate și noroc
Se spune că după Înviere, Iisus Hristos s-a mai arătat o dată ucenicilor săi, pe Muntele Măslinilor, încredințându-i de puterea sa și dându-le ultimele învățături. El a mâncat alături de ucenici, așa cum făcuse odinioară.
Astfel, după 10 zile, de Rusalii, Duhul Sfânt avea să se pogoare peste ei, dăruindu-le putere și înțelepciune divină pentru a merge în lume și pentru a transmite Cuvântul lui Dumnezeu. Conform Bibliei, acesta este momentul în care se anunță a două venire a lui Iisus, întocmai ca și Înălțarea, având la dreapta și la stânga doi îngeri mari și luminoși.
Tot în această zi se fac pomeni și se împart pentru morți, în special brânză, ceapă verde, pâine caldă și rachiu. Casele și mormintele se împodobesc, în unele zone, cu frunze de paltin, iar la ferestre se pun frunze de leuștean.
Femeile nu împrumută sare și nu dau foc din casă, pentru că altfel toată casă va vui, iar vacile nu vor mai da lapte pentru smântână.
De sărbătoarea Înălțării Domnului nu se spală rufe și nici nu este bine să faci treburi în gospodărie, cei nu vor respecta cu sfințenie aceste lucruri vor fi urmăriți de ghinioane și necazuri.
În această zi credincioșii trebuie să fie mai buni și să evite certurile. Nu este bine ca în această zi să se adreseze vorbe urâte, jigniri sau reproșuri.
Citește și: Tradiții și obiceiuri de Înălțare. Ce se face pentru sănătate, noroc și spor