Austria, blocată de România în OSCE și în NATO?! ‘Ar fi un amar deja-vu’

Data de 8 decembrie 2022, cel puțin pentru diplomația română a fost un adevărat eșec, iar motivele ar putea fi multe. Dar, unul singur este cel readus în discuție, încă de la momentul ședinței JAI din decembrie anul trecut, și anume votul dat de Austria împotriva aderării României și Bulgariei în spațiul Schengen, motivația austriecilor fiind numărul mare de emigranți care ar fi ajuns în Austria pe la granițele României. Tot din decembrie anul trecut, cancelaria Austriei acuza România de boicot și de blocarea parteneriatuli cu NATO și candidatura sa la preluarea conducerii OSCE, iar subiectul a fost readus în aceste zile în discuție.

„Războiul” diplomatic dintre Austria și România continuă

La ședința Consiliului JAI din 8 decembrie 2022, cancelarul Austriei și ministrul de interne anunțau votul de veto la demersurile României și Bulgariei de a accede în spațiul Schengen. Votul austriecilor, tacit, a fost susținut și de Țările de Jos (Olanda), deși oficial susțineau aderarea, cel puțin declarativ pentru România.

Imediat după anunțul de veto, oficiali europeni, europarlamentari, etc, au reacționat dur împotriva Austriei, mai ales că România îndeplinea toate criteriile de securitate ale granițelor, dar nu și Bulgaria, de aici, poate, și acest vot negativ.

Pozele pe care Loredana Groza le vrea dispărute. A pozat acum fără haine: Avem imaginile incendiare

Melania Trump, transformată radical de operațiile estetice. Cum arăta acum 20 de ani, nu o mai recunoști

După ce ar fi gafat cu Marica, Ioana Tamaș și-a expus trupul perfect! Imaginile cu ea arată de ce nu i-aputut rezista fostul tricolor

IMAGINILE MOMENTULUI! Arbitra de 24 de ani a fost prinsă cu observatorul de 3 ori mai în vârstă ca ea și video-ul compromițător a fost făcut public!

Vezi și:România tocmai a amenințat Austria cu boicotul! Cum ne vom răzbuna pentru refuzul în Schengen

Ceea ce trebuie să se înțeleagă este că, încă de la început, România și Bulgaria au fost luate la pachet în acest demers de aderare. Dacă s-ar fi făcut în mod diferențiat, asta ar fi însemnat pentru România, dopotrivă și pentru Bulgaria, cheltuieli și investiții și mai mari pentru securizarea granițelor.

Astfel, în aecastă situație de la pachet, granița de sud a României, cea cu Bulgaria, nu a mai fost luată în considerare, de aici și tot acest tăvălug. Dar, după anunțul Austriei, diplomația română a atacat vehement cancelaria și oficialii acesteia, ba mai mult în România au apărut și primele boicoturi îndreptate împotriva companiilor cu capital austriac.

În afară de aceste aspecte, mai apare unul extrem de important, cel puțin pentru partea austriacă, și anume parteneriatul strategic cu NATO și planul Austria care intenționa să preia președinția Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) la sfârșitul aceleiași luni, pe 23 decembrie. Dar, politicienii români, mai exact PSD și liderul formațiunii, Marcel Ciolacu, luau o poziție moderată în acest sens, într-o mișcare de răzbunare pentru veto-ul la aderarea în Schengen:

„Nu trebuie să creăm o ruptură între români și austrieci. Repet, [votul împotriva României] este o decizie a unor lideri politici vremelnici care acum conduc Austria.

Răspunsul nostru trebuie să fie pe măsură. Ei și-au folosit dreptul de veto. România, în acest moment, are obligația de a face același lucru.”, declara Marcel Ciolacu.

Același Marcel Ciolacu mai declara că, chiar dacă se va găsi o soluție diplomatică înainte de vot, până atunci, România are dreptul de veto asupra Austriei în orice proces, chiar și în cel de a prelua președenția OSCE.

Vezi și: Ministrul din Austria, o nouă reacție uluitoare după ce a refuzat România în Schengen: „Mafia traficanților reacționează”

OSCE are mari probleme, interne și externe

„În vremuri în care OSCE este serios pusă la încercare, este esențial să se reconstruiască încrederea reciprocă și să se demonstreze voința politică de a se reangaja în dialogul privind preocupările de securitate împărtășite pe scară largă”, declara în septembrie anul trecut ministrul afacerilor externe al Macedoniei de Nord, Bujar Osmani.

În timp ce prezenta Consiliului Permanent prioritățile Macedoniei de Nord în calitate de viitor președinte în exercițiu al OSCE pentru 2023, Osmani a vorbit despre războiul Rusiei împotriva Ucrainei, afirmând că „acest război erodează fundamentele OSCE. El contravine principiilor pe care le-am convenit și pe care le prețuim. Este foarte departe de reperele noastre și de principiile directoare care guvernează relațiile dintre statele participante”.

El a subliniat că președinția Macedoniei de Nord va colabora îndeaproape cu secretarul general al OSCE, Helga Maria Schmid, cu structurile OSCE și cu statele participante pentru a proteja principiile fundamentale care se află în centrul Organizației.

Vezi și:Anunț important despre aderarea României la Schengen. Ce a spus președintele Consiliului European

Ministrul Osmani a subliniat că președinția se va concentra pe mandatul OSCE, continuând să facă diferența pe teren, punând în aplicare angajamentele asumate de toate statele participante și reconstruind stabilitatea prin restabilirea dialogului.

Contextul este unul cum nu se poate mai tensionat, având în vedere pretențiile Austriei, ca țară gazdă a OSCE, și anume guvernul austriac era pregătit să elibereze un număr limitat de vize pentru parlamentarii ruși, pentru a le permite să participe la o reuniune importantă în cadrul unui forum internațional de securitate la sfârșitul lunii februarie, demers confirmat deun purtător de cuvânt al Ministerului austriac al Afacerilor Externe, Antonia Praun.

Oficialii austrieci au insistat asupra faptului că, în calitate de gazdă a sediului Organizației pentru Securitate și Corporație în Europa (OSCE) de la Viena, sunt obligați din punct de vedere legal să elibereze vize pentru delegația rusă.

Însă decizia a stârnit deja reacții imediate din partea unor membri ai OSCE, delegații lituanieni promițând să boicoteze reuniunea și încercând să convingă alte țări să facă același lucru. Anul trecut, parlamentarilor ruși li s-a interzis participarea la reuniunile OSCE din Polonia și Regatul Unit.

Presa austriacă vorbește de boictorul României împotriva Austriei la OSCE și NATO

Publicația austriacă „DiePresse” scrie într-un articol, intitulat „Blocajul Schengen: România plănuiește să se ia la trântă cu Austria”, despre decizia guvernului de la București de a boicota Austria în parteneriatul strategic cu NATO și potențiala candidatură a acesteia la președenția OSCE:

„Guvernul de la București vrea să blocheze Austria în cadrul OSCE și al Parteneriatului pentru Pace al NATO dacă nu ridică veto-ul împotriva aderării României la spațiul Schengen. România nu va mai suporta mult timp veto-ul austriac împotriva intrării sale în spațiul Schengen.

România lucrează la măsuri de retorsiune la nivel internațional. Dacă nu se ajunge curând la un acord, România ar putea riposta împotriva Austriei în cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și în cadrul Parteneriatului pentru Pace al NATO.”, readuc în discuiție subiectul din decembrie anul trecut cei de la „DiePresse”, pe baza unor informații pe surse.

Vezi și: Adevăratul motiv pentru care Austria nu a dorit ca România să intre în Schengen. Ce ascunde, de fapt

După ce Austria acorda, sau avea intenția de a acorda acces parlamentarilor ruși la forumul din februarie, acum Rusia pune bețe în roate Estoniei, care ar trebui să preia președenția OSCE din 2024, mai spun jurnaliștii DiePresse. Jurnaliștii austrieci mai spun că Kremlinului nu îi place „cât de viguros susține micul stat baltic Ucraina”.

Luarea deciziilor în cadrul OSCE este unanimă. Organizația cu 57 de membri ar fi, prin urmare, paralizată în cazul unui „nu” rusesc. Austria, care găzduiește sediul OSCE și, prin urmare, simte o responsabilitate specială, ia în considerare posibilitatea de a prelua președinția. Nu este încă oficial, deoarece candidatura Estoniei este încă în picioare, dar este luată în calcul și susinerea Rusiei de către cancelaria austriacă.

„Pentru forțele armate austriece ar fi  un amar déjà vu. Forțele armate au fost excluse ani de zile din exercițiile PfP din cauza unui veto al Turciei.

De altfel, Ankara s-a mai răzbunat pe Viena și în cadrul OSCE: în 2011, a împiedicat alegerea fostei ministre de externe Ursula Plassnik ca secretar general”, mai scrie Die Presse.

Vezi și: Lovitură majoră pentru aderarea României la Schengen. Incredibil ce a spus premierul Austriei

Deja războiul dus de Rusia în Ucraina a trecut de granița statului condus de Zelenski, iar demersurile și subterfugiile din ultima vreme, chiar și în interiorul OSCE, arată câtă influență mai are Kremlinul când vine vorba de anumite politici.