În acest conflict care a cuprins, din păcate, întreaga Europă, cel puțin la nivel politic, toate tratativele de pace de până acum au eșuat. Iar dacă ar mai fi fost o speranță ca Volodimir Zelenski să ajungă la masa tratativelor cu liderul de la Kremlin, recentul decret semnat de acesta ar putea tensiona și mai mult lucrurile. Presa ucraineană vorbește deja despre măsura luată de Putin pentru ucrainenii care nu vor să devină cetățeni ruși, iar ca termen limită este anunțată data de 1 iulie 2024. Află despre ce este vorba.
Războiul în curs de desfășurare a dus la decese și distrugeri catastrofale în Ucraina și a dus la cea mai mare criză a refugiaților din Europa de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Conflictul a dus la crize alimentare și energetice, cu creșterea concomitentă a costului vieții în întreaga lume.
Există opinia fermă, în special în rândul statelor occidentale, că un stat autoritar precum Rusia nutrește o repulsie totală față de vântul de democrație care suflă peste granițele sale, cu potențialul de a zgudui barca politică de pe teritoriul său. Cauza plauzibilă a invaziei ar părea să împiedice Ucraina să adere la NATO, șa acum a spus-o clar Vladimir Putin la summit-ul NATO de la București în 2008.
Rusia s-a revoltat ani de zile împotriva extinderii alianței militare occidentale în Europa de Est și a staționării armelor acesteia în apropierea granițelor sale. În lunile de dinaintea invaziei Ucrainei, Rusia a cerut în mod expres ca NATO să revină la frontierele sale din 1997 în Europa.
Tot atunci ceerea Alianței să își retragă infrastructura militară din Europa Centrală și Baltică, precum și să garanteze că Ucraina nu va fi niciodată admisă în organizație. NATO, condus de SUA, a respins în mare parte cererile, reafirmându-și politica ușilor deschise, precizând la cel moment că Ucraina nu va fi admisă în viitor imediat în cadrul alianței.
Cu toate acestea, la mai bine de un an de la invazie, războiul a continuat, națiunile occidentale furnizând Ucrainei arme de înaltă calitate. Deși sunt recunoscute drepturile fiecărei națiuni suverane de a face parte din orice asociație pe care o alege, preocupările de securitate ale Moscovei nu ar trebui să fie complet ignorate.
Recenta admitere a Finlandei în NATO, o țară care împarte o graniță masivă cu Rusia, ar putea intensifica și mai mult tensiunile militare cu potențial de consecințe în întreaga Europă și în lume, așa cum a reieșit din documentele apărute recent, privind planul lui Vladimir Putin în ceeac e privesc Țările Baltice.
Potrivit unui comunicat publicat de Kremlin, a fost anunțată măsura luată de Putin pentru ucrainenii care nu vor să devină cetățeni ruși, iar ca țintă clară sunt locuitorii din zonele deja ocupate de armata rusă, și anume Donețk, Herson, Lugansk și Zaporojie.
Vladimir Putin îi anunța, încă din septembrie 2022, pe locuitorii celor patru regiuni ucrainene anexate că vor fi expulzați, dacă nu adoptă cetățenia rusă. Acest lucru a devenit o certitudine prin măsura luată de Putin joia aceasta care a vizitat recent pentru a doua oară teritoriile ocupate de armata rusă în Ucraina.
La 30 septembrie 2022 Putin a semnat documentul de anexare în cadrul unei ceremonii solemne la Kremlin, iar conform documentului, aceste persoane trebuie să își declare în mod expres dorința de a primi pașaportul rusesc sau, în caz contrar, de a-și păstra cetățenia actuală sau statutul de apatrid.
Dacă refuză să jure credință Rusiei, atunci vor putea rămâne în aceste patru teritorii din estul și sudul Ucrainei doar până la 1 iulie 2024, potrivit agenției Interfax. Ulterior, ei vor fi considerați cetățeni străini și pot fi expulzați din ceea ce Kremlinul consideră teritoriul Federației Ruse. Armata rusă controlează doar parțial aceste patru regiuni, unde nu se știe câte persoane mai trăiesc, deoarece milioane de ucraineni au fugit din cauza luptelor pe teritoriul rus și în mai multe țări vecine.
În același document se mai face referire și la „reglementarea juridică a protecției sociale și a serviciilor sociale pentru cetățeni”, dar și la și modificarea anumitor acte legislative ale Federației Ruse și „cu privire la reglementarea juridică a asigurării sociale obligatorii a cetățenilor care locuiesc în Republica Populară Donețk, Republica Populară Lugansk, regiunea Zaporojie și regiunea Kherson”. Acest din urmă capitol este, de altfel, măsura luată de Putin pentru ucrainenii care nu vor să devină cetățeni ruși.