Excursiile pot fi un deliciu pentru fiecare dintre noi, dar există și pericole. Unele dintre ele pot să apară de unde nu te aștepți, iar unul din aceste pericole poate fi vipera de stepă. Dacă nu știai, există peste 3000 de specii de șerpi, dintre care majoritatea sunt inofensive pentru oameni. O minoritate sunt veninoși, iar aproximativ 250 dintre aceștia sunt considerați periculoși. Dacă ajungi față-în-față cu vipera de stepă și, din nefericire ești mușcat, iată ce trebuie să faci urgent dacă ai fost muşcat de vipera de stepă, este vorba de detaliul care îţi pune viaţa în pericol.
„Vipera ursinii”, sau vipera de stepă, este o viperă veninoasă și o specie foarte rară, care este în pericol de dispariție. Această specie este denumită în mod obișnuit vipera de stepă și se găsește în Franța, Italia și Grecia, precum și în mare parte din Europa de Est.
În România se găsește mai ales în zona de sud-est, și în Rezervația Biosferei Delta Dunării, mai exact în patru arii protejate, precum Perișor – Periteașca, Grindul Sărăturile – Sfântu Gheorghe și Grindul Letea, sau Periprava.
Dincolo de populația europeană foarte amenințată, există populații puțin cunoscute până în est, în Kazahstan și în nord-vestul Chinei. Vipera de stepă este un șarpe veninos foarte rar, care se află în pericol de dispariție. Corpul său este gros, capul îngust și aspect aspru, iar botul nu este întors în sus, având în partea superioară a capului solzi sau plăci mari.
Solzii dorsali cu chile proeminente sunt dispuse pe doar 19 rânduri, iar între ele apare adesea piele închisă la culoare. Este gri, cafeniu sau gălbui, cu o dungă dorsală întunecată și ondulată, mărginită de negru. Femelele din această specie sunt mai mari decât masculii. Conform specialiștilor, vipera de stepă este regăsită, după cum îî spune și numele, în stepe, pajiști, pante uscate cu arbuști, pășuni și versanți stâncoși.
Vezi și: Invazie de șerpi în Constanța. Cum explică autoritățile acest fenomen
Este cea mai mică viperă europeană, cu un corp subțire și un lungime de 400-450 mm, cu o lungime maximă înregistrată de 630 mm. Ceea ce se mai știe despre aceastî specie, este că sunt aproape exclusiv diurne, dar vor trece prin diferite perioade de hibernare în timpul iernii.
Pentru subspecii din zonele montane, perioada de hibernare poate dura până la 6 luni. Perioada de hibernare este de la octombrie-noiembrie până în martie-aprilie, iar principala perioadă de reproducere depinde de subspecie, dar împerecherea are loc de obicei în aprilie-mai.
Specia este ovovivipare, ceea ce înseamnă că femelele păstrează ouăle pe toată durata gestației și dau naștere la pui vii, iar aceștia se nasc în august-septembrie-octombrie, dar există și înregistrări care sugerează că există ar putea exista o gestație prelungită în care puii se nasc în anul următor. Specialiștii mai spun că vipera de stepă naște între 2 și 20 de pui, uneori doar o dată la doi sau trei ani.
Vezi și: Ce să faci în primele momente dacă te-a mușcat un șarpe. Măsurile care trebuie luate imediat
Au mulți dușmani naturali, inclusiv păsări de pradă, mustelide, pisici sălbatice și alte specii de șerpi. Această specie se hrănește în mare măsură cu insecte, uneori cu o schimbare sezonieră către șopârle și mici mamifere mici, care sunt consumate la începutul sezonului. Dar, deși se hrănesc cu insecte, sau alte mici viețuitoare, mușcătura unei vipere de stepă este la fel de periculoasă ca a altor subspecii. Așa că, în cazul în care ești mușcat, iată ce trebuie să faci urgent dacă ai fost muşcat de vipera de stepă. Cu alte cuvinte, vorbim de detaliul care îţi pune viaţa în pericol.
Indiferent de ce specie sau subspecie vorbim, mușcătura de șarpe, și în special de vipere, este extrem de periculoasă și poate duce la deces în cazul în care nu se intervine imediat. Pentru cei cărora le plac drumețiile, mai ales în zona Deltei Dunării, unde regăsim vipera de stepă, este foarte important să știm ce trebuie să faci urgent dacă ai fost muşcat de vipera de stepă.
Înainte de orice, trebuie să înțelegem că vipera de stepă nu mușcă la întâmplare, ci doar atunci când sesimte amenințată și își apără teritoriul și puii, acestea fiind active, așa cum spuneam, în perioada mai-septembrie. Specialiștii atrag atenția asupra efectelor mușcăturii spunând că: „Dacă eşti muşcat de viperă, trebuie să ştii că poţi muri în cinci ore, prin sufocare, dar decesul în astfel de cazuri survine rar. Un motiv este dat de faptul că mai mult de jumătate din muşcăturile de viperă sunt uscate fără inoculare de venin”.
Semnele unei mușcături sunt, în afară de cele două urme punctiforme, mai sunt și simptomele de anxietate, transpiraţii, greţuri, sau vărsături. Pot apărea dureri abdominale, hipotensiune, tahicardie, convulsii, insuficienţă respiratorie acută şi, în cele din urmă, un stop cardio-respirator, mai ales atunci când există și reacţii anafilactice grave.
În aceste condiții, în afară de a suna la 112, persoana mușcată va trebui așezată în poziția culcat, poziționându-i capul și bustul puțin mai ridicate, iar zona în care s-a produs mușcătura să fie sub nivelul inimii. Va trebui să se țină cont și de activitatea fizică a celui mușcat și redusă la minim pentru a nu pompa veninul, asta însemnând de fapt, un puls cât mai scăzut.
Vezi și: Video cu o anaconda de șapte metri: ce a pățit când s-a întâlnit cu ea sub apă
Este momentul în care trebuie aplicată, dacă există, o bandă elastică, sau ceea ce există la îndemână, care va fis trânsă în zona mușcăturii, dar atât cât să permită circulației venoase și arteriale a sângelui, dar să țină sub control totul. Se curăță rana cu apă i săpun, dacă există, sau cu o soluție antiseptică și este imperativ necesar scoaterea oricăror elemente strânse pe corp, dela curea, bretele și până la eventualele bijuterii, existând posibilitatea unor reacțiia dverse anafilactice la venin.
După ce i se asigură un confort termic adecvat, pacientul este menținut sub observație, verificându-se semnele vitale și se însemenază, odată la 15 minute, până la venirea unui echipaj de medici, a zonei unde a avut loc mușcătura, pentru a-i ajuta pe medici să gestioneze ulterior pacientul și să determine gradul de expunere a pacientului la venin.
Deși nimeni nu-și dorește o astfel de experiență, cu toate astea există modalități de a preveni astfel de accidente nedorite, iar asta implică evitarea zonelor nemarcate și pline de iarbă abundentă, să aveți la voi bețe ceva mai lungi cu care să verificați zonele în care vă deplasați, sau, dacă chiar ați observat un șarpe, nu îl băgați în seamă și să vă îndepărtați de el.
Așa cum spuneam, de cele mai multe ori, șeprii atacă doar pentru a-și apăra teritoriul și când se simt amenințați. În același timp, trebui să mai știți că există și o clasificare a mușcăturilor de șarpe, în funcție de gradul de toxicitate al veninului, după cum urmează:
Acum știi toate aceste lucruri, asta înseamnă că pe viitor, într-o astfel de situație, știi ce trebuie să faci urgent dacă ai fost muşcat de vipera de stepă, sau orice altă specie de șerpi. Baftă la drumeții și mare atenție!