Existau și înainte, există și azi, poate mai mult ca oricând ne lovim de ei pe străzi, în mijloacele de transport în comun, pe scările bisericilor, și ceea ce este paradoxal, este că fac și extrem de mulți bani. Fenomenul cerșetoriei nu a fost inventat lîn România, dar numărul cerșetorilor a crescut, din păcate, iar autoritățile par a nu face nimic. Mulți și-au pus întrebarea „câţi bani câştigă un cerşetor de la colţul bisericii?”, iar în unele cazuri suma e uriaşă.
Zonele urbane, în care populația este, într-o oarecare măsură, înstrăinată de mediul înconjurător, reprezintă un mediu adecvat pentru diverse grupuri sociale marginale, cum ar fi persoanele fără adăpost, cerșetorii sau consumatorii de droguri. În timp ce unele dintre aceste grupuri pot fi asociate cu excluderea socială, în unele cazuri chiar autoexcluderea, altele se încadrează în spectrul criminalității și al delincvenței.
Cerșetoria este un fenomen străvechi, documentat pentru prima dată în Biblie, care menționează cerșetori cu handicap, dar, deși este un act de milă să ajuți un individ aflat cu adevărat în nevoie și care nu-și poate câștiga existența, cerșetoria ca ocupație, este considerată un păcat în perceptele creștine, deoarece „cerșetorul îi înșală și îi exploatează pe alții pentru a se întreține pe sine, în loc să se folosească de forțele sale fizice și spirituale”.
În teritoriile cunoscute azi ca România, cerșetoria a existat, iar încă din secolul al XVI-lea s-a încercat, într-un fel sau altul, controlul și chiar stoparea fenomenului, fiind emisă și o lege în 1652, numită „Legea de îndreptare”. Numai că legea, deși emisă, nu va avea efectul scontat de legiuitorii vremii.
Secolele au trecut, iar fenomenul, care așa cum spuneam nu se întâmpla doar în România, a devenit o adevărată problemă socială a fiecări națiuni, cele mai sărace state din lume având și o pondere extrem de mare a numărului de oameni care se ocupau cu această îndeletnicire.
Vezi și: Câţi bani face un cerşetor în 2023. Suma e neaşteptat de mare, salariaţii se vor revolta
Scriam recent, de exemplu, că India are ce la mai mare număr de cerșetori milionari, și dădeam exemple atunci, vorbind de Bharat Jain, care este cel mai popular și mai bogat cerșetor din lume. El este din regiunea Parel din orașul Mumbai, are în jur de 40 de ani, și a început să cerșească pentru a satisface nevoile copiilor săi.
Și pentru că tot vorbim de câți bani câștigă un cerșetor, vă spun că acest Bharat Jain câștiga între 10.000 – 13.000 de lire sterline în doar 8-10 ore pe zi și câștiga aproximativ 380.000 de lire sterline în fiecare lună, potrivit rapoartelor din mass-media din India. El este un bărbat căsătorit, cu soție și copii, iar familia sa are afaceri care le aduc bani.
Revenind pe plaiuri mioritice, și încercând să răspundem la întrebarea „câţi bani câştigă un cerşetor de la colţul bisericii?”, o să rămâneți surprinși să aflați că nu este foarte departe de celebrul cerșetor din India. Un cerșetor român, văzut pe treptele bisericilor, conform părintelui Vasile Ioana, ajunge să câștige până la 100 și 120 de milioane de lei pe lună, făcând ceea ce știe să facă cel mai bine, și anume să cerșească.
„În fața industriei ăsteia de cerșetorie, răspunsul este că nu ar trebui să încurajăm cerșetoria din București.
Am un cerșetor la biserică, care mi-a zis ‘Părinte, eu câștig peste 100 milioane pe lună, până la 120 milioane pe lună din cerșit’”, a dezvăluit Vasile Ioana.
Odată cu deschiderea granițelor României, după 1990, precum și după intrarea în UE, fenomenul cerșetorilor români a ajuns și în restul Europei, aceștia devenind un adevărat pericol pentru populațiile din marile orașe. În Uniunea Europeană, aceste aspecte fac obiectul platformei europene de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale, la care statele membre trebuie să subscrie.
Eliminarea excluziunii sociale ar conduce la reducerea comportamentelor antisociale, cum ar fi cerșetoria. Europa are proprii cerșetori, din Anglia până în Belgia sau Franța, unde imigranții români reprezintă o mare parte din cerșetori. În această situație, multe state europene, cum ar fi Luxemburg, Elveția, Lituania etc., interzic cerșetoria, în timp ce alte țări se ocupă de introducerea unor legi împotriva cerșetorilor, așa cum se întâmplă în Norvegia și Austria.
România, ca membru recent al UE, este o țară europeană bine cunoscută pentru fenomenul cerșetoriei în zonele urbane, în ciuda faptului că cerșetoria este o infracțiune penală pedepsită cu închisoare de la 1 lună la 3 ani, conform Codului penal român, articolul 326, care definește cerșetoria ca fiind activitatea desfășurată de o persoană fizică aptă de muncă, de cerșetorie repetată și de solicitare a milosteniei publice.
Cel mai mare număr de cerșetori se concentrează în București, cel mai prosper oraș economic din țară, cu cel mai mare venit pe cap de locuitor și un peisaj urban contiguu dens construit, potrivit pentru un astfel de comportament antisocial.
Există două exemple, din păcate notorii, unul la începutul anilor 90, care s-a dovedit a fi un fals, cel legat de rromii care mâncau lebedele din Viena, iar un alt caz devenit notoriu este cel a doi cerșetori surprinși de fotografii britanici coborând dintr-o mașină de lux, îmbrăcați în zdrențe și cerșind pe străzile din apropierea Cambridge-ului, conform articolului publicat de Metro în 2017.
Deși nu ar trebui să-i punem pe toți la un loc și să plecăm de la premiza că toți sunt la fel, la astfel de informații nu prea ai cum să reacționezi altfel decât poate cu puțină revoltă și cu cândul că unui cerșetor, la un moment dat, i-ai dat 5 sau 10 lei, iar el la final de lună numără 100 de milioane.