Cutremurele violente stârnesc întotdeauna îngrijorare în rândul românilor. Țara noastră prezintă un risc seismic major, fiind marcată de multe astfel de fenomene. Unul dintre cele mai puternice seisme a avut loc în urmă cu aproape cinci decenii. Există o singură înregistrare audio care dezvăluie zgomotul îngrozitor produs de cutremurul din martie 1977.
Luni dimineață, 6 februarie, în sud-estul Turciei și în Siria s-a produs unul dintre cele mai puternice cutremure din ultima sută de ani. Seismul a înregistrat o magnitudine de 7, 8 grade pe scara Richter și a fost urmat de numeroase replici. Numărul victimelor umane, de ordinul miilor, este în continuă creștere.
În contextul tragediei din Turcia, românii și-au amintit cu durere de fenomenele seismice din țara noastră. România a fost și ea afectată de astfel de evenimente și prezintă un risc seismic ridicat. Cutremurele au, în general, între 6 și 7 grade magnitudine pe scara Richter, cea mai vulnerabilă zonă fiind Vrancea.
Unul dintre cele mai violente cutremure din România a avut loc pe data de 4 martie 1977, la ora 21.22. Seismul a atins o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter și a fost soldat cu 1.570 de victime umane, dintre care 1.391 erau doar din București. La nivelul țării au fost înregistrați 11.300 de oameni răniți. Circa 35.000 de clădiri s-au prăbușit la acea vreme.
Există o singură înregistrare audio care a surprins zgomotul îngrozitor produs de cutremurul de pe data de 4 martie 1977, în România. În materialul de la finalul acestui articol pot fi remarcate glasuri de oameni țipând în fața nenorocirii. Atenție! Materialul audio poate avea impact puternic emoțional!
Cu toate că a condus la pierderea multor vieți omenești, seismul din 1977 nu a fost cel mai puternic din România. Un alt fenomen este cunoscut de cetățeni drept „cutremurul cel mare”. Acesta s-a produs pe data de 26 octombrie 1802, la ora 12.55, și a înregistrat o magnitudine de 7, 9 grade pe scara Richter.
Cutremurul produs în 1802 în România a afectat nu numai țara noastră. Seismul s-a resimțit de la Moscova și Sankt Petersburg până în Istanbul, potrivit informațiilor furnizate de specialiștii de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP).
Nu există date concrete privind numărul victimelor înregistrate la vremea respectivă. Cert este că, potrivit documentelor istorice, atunci „s-a rupt turnul cel înalt, Colţea”, care era podoaba oraşului, „iar din casele boiereşti şi din cele de obşte… puţine au scăpat zdravene”, potrivit stirileprotv.ro.
S-au produs numeroase incendii, în urma seismului ce ar fi durat 2 minute și 30 de secunde. Mai multe clădiri din Capitală, printre care și Biserica Sf. Nicolae și Mănăstirea Cotroceni, au fost distruse.