Pericolele temperaturilor anormale din aceste zile. Specialiştii, îngrijoraţi pentru ce urmează

Pericolele temperaturilor anormale din ianuarie 2023! Aparent suntem încă în timpul iernii, dar condițiile neobișnuit de călduroase din Europa care au marcat sezonul festiv au doborât recorduri. În mai multe țări de pe continent, în noaptea de Anul Nou și în ziua de Anul Nou, au fost temeperaturi de vară, fiind confirmate de Organizația Meteorologică Mondială (OMM) a ONU. Specialiștii spun că asistăm la schimbarea climei care, din păcate, decimeaza atmosfera, iar luna ianuarie va aduce valori termice neobișnuite pentru această perioadă.

Specialiștii vorbesc despre pericolele temperaturilor anormale din ianuarie 2023

Opt țări din Europa au înregistrat recorduri istorice de temperaturi maxime pentru luna ianuarie în ziua de Anul Nou din acest an. Mii de stații locale de măsurare de pe întregul continent au înregistrat temperaturi maxime pe 1 ianuarie.

Printre acestea se numără locații din Polonia, Danemarca, Olanda, Belarus, Republica Cehă, Spania, Lituania și Letonia. Recordurile de vârf cresc de obicei cu câteva zecimi de grade Celsius. Cu toate acestea, în acest an, Varșovia, de exemplu, a înregistrat o creștere de patru grade față de recordul precedent al lunii, ajungând la peste 18 grade.

Elena Cârstea, de nerecunoscut la 63 de ani. Cum arată acum, , la 17 ani de când s-a mutat în America

Cum arată Ștefan Hrușcă acum, la 67 de ani. Artistul este de nerecunoscut

EA este una dintre cele mai importante femei din politica românească! O recunoști?

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Cu recorduri înregistrate din Țările de Jos până în Belarus, experții l-au numit „cel mai extrem val de căldură din istoria Europei”. Acest lucru poate suna familiar, iar numărul dezastrelor climatice și meteorologice fără precedent a explodat în ultimii ani,.

Aceste fenomene sugerează că oamenii de știință au subestimat potențialul tot mai mare al evenimentelor aberante extreme, cum ar fi valul de căldură mortal și dăunător din 2022 în India și Pakistan, inundațiile distructive din Parcul Național Yellowstone și temperaturile record din Marea Britanie din iulie anul trecut. Experiența recentă sugerează că, pe măsură ce lumea se încălzește, aceste evenimente ar putea să nu mai fie atât de aberante.

Așa cum scriam într-un alt material, semnalele de alarmă sunt multe în ceea ce privesc anomaliile din aceste zile, iar cei de la „Climatologie si Prognoze globale”, pe pagina lor de Facebook, trag un nou semnal de alarmă spunând că:

„Din păcate, schimbarea climei decimează atmosferă, arătându-şi colţii în această iarnă extremă, care ne va înfricoşa la mai toate capitolele şi ţara noastră nu este sub nicio formă un caz izolat. Acest Ianuarie foarte cald a adus recorduri în mai multe ţări din Europa”

Temperaturile galopante din nord-vestul Pacificului în vara anului 2021 au ucis sute de oameni. Valul de căldură a fost atât de extrem și atât de departe de ceea ce era considerat probabil sau chiar posibil, încât i-a determinat pe unii oameni de știință să pună sub semnul întrebării modelele computerizate folosite pentru a simula clima viitoare.

De fapt, un studiu privind acel val de căldură a stabilit că, deși modelele ar putea teoretic să ia în considerare un eveniment atât de extrem, acesta ar avea loc doar o dată la 100.000 de ani. Fie regiunea a fost extrem de ghinionistă, fie modelele, și înregistrările noastre climatice istorice, nu surprind în mod corespunzător șansele unor astfel de fenomene extreme.

Specialiştii sunt îngrijoraţi pentru ce urmează

Aceeași pagină de Facebook, menționată anterior, vorbește de valori termice record în următoarea perioadă, spunând că specialiștii sunt îngrijorați pentru ce urmează, atât pe continent, cât și în România, punând în discuție, așa cum era de așteptat, efectele asupra agriculturii și ceea ce reprezintă pe termen lung acest lucru:

„Vremea va fi una capricioasă, iar acest lucru nu este neobişnuit pentru perioadele de perturbare puternică a regiunii polare. Ceea ce este extrem de neobişnuit este această căldură care se poate observa în valorile de temperatura care stabilesc noi recorduri pentru ţara noastră.

Dacă am fi avut astfel de tipare pe timpul verii, nu am fi mai privit atât de relaxat situaţia, întrucât e puţin probabil că România să fie pregătită pentru doborârea recordului de la staţia meteo Ion Sion (44.5 grade Celsius).”, scriu cei de la „Climatologie si Prognoze globale”, pe pagina lor de Facebook.

Au fost subestimate schimbările climatice

Subestimarea potențialului evenimentelor extreme are implicații de amploare în toate domeniile, de la gestionarea situațiilor de urgență până la codurile de construcție și de autostrăzi.

„Dacă nu putem cuantifica impactul, nu știm cât de mult ne va costa. Este greu să planificăm și să ne adaptăm la ele.

Pentru a lua aceste decizii, trebuie să poți cuantifica cel puțin aproximativ care sunt riscurile.”,   declarat Jacob Schewe, om de știință la Institutul Potsdam pentru cercetarea impactului climatic din Germania.

Schewe a condus un studiu din 2019 care a constatat că o varietate de alte tipuri de modele computerizate, modele de producție agricolă, modele de hidrologie și impact al apei și modele de mortalitate excesivă, printre altele, pot subestima impactul evenimentelor extreme.

Aceștia au folosit valul de căldură devastator din 2003 din Europa, care a ucis zeci de mii de oameni, în special în Franța, ca un caz de testare. Ei au descoperit o gamă largă de efecte care au depășit ceea ce modelele ar fi putut prezice, inclusiv numărul de decese, care în unele orașe, precum Parisul, a fost subestimat la jumătate.

Într-un anumit sens, acest lucru înseamnă că lumea este de două ori nepregătită. Evenimentele extreme în sine ar putea depăși previziunile atât ale înregistrărilor istorice, cât și ale modelelor climatice, iar impactul asupra oamenilor și a altor sisteme ar putea depăși previziunile programelor de calculator.

Specialiștii au subliniat faptul că impactul evenimentelor extreme depinde de modul în care oamenii s-au pregătit pentru acestea și că există adesea puncte de inflexiune dincolo de care această pregătire eșuează. De altfel specialiștii spun că există o mulțime de exemple în care ești în siguranță sub prag, iar dincolo de prag se produce o catastrofă la propriu, iar inundațiile sunt un exemplu excelent.

Impactul schimbărilor pe termen lung și pericolele temperaturilor anormale

În afară de dezastrele acute, unele efecte pe termen lung ale schimbărilor climatice devin, de asemenea, mai clare. O nouă lucrare publicată miercuri în Science a constatat că estimările anterioare privind pierderea ghețarilor de gheață sunt, de asemenea, probabil subestimate, dar fiecare fracțiune de grad de încălzire evitată ar putea reduce puternic aceste pierderi.

Folosind date care examinează individual cei 215.000 de ghețari din lume, specialiștii au descoperit că, chiar și în cazul unei încălziri de 1,5 grad, limita inferioară a obiectivelor Acordului de la Paris, care este încă realizabilă, dar care se îndepărtează cu fiecare zi care trece.

Cercetările spun că 26% din gheața prezentă în 2015 va dispărea până în 2100. Cu o încălzire mai mare, această cifră ar putea crește la 41%. La nivel global, acest lucru reprezintă un salt de până la 8 procente față de cele mai bune estimări anterioare, iar în unele regiuni, cum ar fi Alaska și Anzii de Sud, iar diferența este de peste 20 de procente.

Pierderea ghețarilor poate avea un impact de amploare, iar topirea va contribui, de asemenea, la creșterea nivelului mării mai mult decât se anticipa anterior. Se vorbește de 115 milimetri până în 2100 dacă se menține traiectoria actuală de încălzire, sau aproximativ jumătate din creșterea observată începând cu 1880. Specialiștii au mai adăugat că, deși proiecțiile noului studiu sunt la scară de câteva decenii, evenimentele extreme acute, cum ar fi valurile de căldură, pot juca un rol imens în ceea ce se întâmplă cu adevărat cu ghețarii lumii.