Comoara din adâncurile României găsită într-un loc neaşteptat. Este una dintre cele mai prețioase valori dacice descoperite pe teritoriul țării noastre. Află în rândurile de mai jos care este povestea averii îngropate tocmai pe vremea regelui Burebista.
Comoara din țara noastră, găsită la întâmplare de către români. Un tezaur veritabil, datând de pe vremea regelui dac Burebista, a fost descoperit în satul Cerbăl, pe Dealul Dosului. Avuția îngropată pe la mijlocul secolului I înainte de Hristos, potrivit estimărilor cercetătorilor, a fost scoasă la iveală într-o regiune ce poartă denumirea „Dosul Pârlit”.
Tezaurul dacica ajuns în atenția autorităților române, prima dată, în anul 1874. Descoperirea a fost făcută în contextul unor lucrări ce se efectuau la drumul Govâjdia – Dobra. Traseul tranzita mai multe sate din Munții Poiana Ruscă, printre care se numără și cătunul Cerbăl.
O fibulă de argint, două fibule cu scut rombic, un lanţ fragmentar de argint, două coliere, o spirală de braţ din argint cu capete în forma unui șarpe, alte trei brățări de aur și argint, şapte verigi spiralice, trei inele din bandă subțire și şase pandantivi (în formă de cui sau cal), precum și 491 monede romane din argint, emise între anii II – I î.Hr, au fost descoperite într-un vas de bronz.
Vasul în care a fost descoperit tezaurul a fost depus într-o oală de lut. Aceasta din urmă a fost îngropată pe Dealul Dosului, la mijlocul secolului I înainte de Hristos. Regiunea se afla, atunci, sub stăpânirea lui Burebista (82 î.Hr. – 44 î.Hr.).
La vremea respectivă, regele dac se implicase într-o acțiune de unificare a triburilor dacice. Se purtau multe lupte, astfel încât cercetătorii bănuiesc că persoana care a îngropat comoara dacică trebuia să meargă la război. Fie a murit în timpul conflictelor, fie a emigrat, iar tezaurul a rămas ascuns în adâncuri.
„În adevăr însăşi, comoara de monede romane şi podoabe de argint găsită la Cerbel şi datată înainte de moartea lui Iuliu Caesar şi, deci, pe vremea lui Burebista, fusese îngropată într-un vas de bronz a cărui toartă lipsea. Nu departe de Cerbel, la două ceasuri spre sud – vest de Huniedoara, s-a găsit numai toarta, foarte frumoasă, a unei oenochoe de bronz, în stilul bine cunoscut al vaselor campaniene”, nota istoricul Vasile Pârvan, în volumul „Getica” (1926).
Elementele care au atras cel mai mult atenția specialiștilor în domeniu au fost bijuteriile. Este vorba, în mod special, de brățăruile din argint ce prezentau capete decorate în simbolul șarpelui. Același detaliu a mai fost remarcat și la brățările dacice din aur, descoperite la Sarmizegetusa Regia.