Problema apei din București: ce n-a zis Apa Nova și de unde a început totul

Scandalul apei potabile din București a pornit pe 30 ianuarie, prin grupuri de WhatsApp și Facebook. Apa Nova n-a fost transparentă cu informațiile și, până la finalul zilei, Ministerul Sănătății a spus că nu recomandă folosirea apei. Situația s-a dezvoltat mult mai mult pe 31 ianuarie.

Pe scurt, apa din București a avut mai mult clor în ea pentru că avea o concentrație mai mare de amoniu. Poluarea a fost în râul Argeș, iar Apa Nova a spus că a fost cauzată de deszăpezire. „Ca urmare a topirii bruşte a depunerilor de gheaţă şi zăpadă, cu efect de spălare a suprafeţelor atinse, s-a produs o încărcare mai mare a râurilor Argeş şi Dâmboviţa. Deprecierea temporară a calităţii apei râurilor a fost compensată prin măsuri de tratare. Niciun parametru de calitate al apei potabile produse nu a depăşit limita legală”, a transmis Apa Nova pe 30 ianuarie.

Ministerul Sănătăţii a comunicat în seara zilei de 30 ianuarie că Apa Nova a folosit o cantitate mare de clor în tratarea apei. Motivul Apa Nova a fost că, pe 29 ianuarie, râul Argeș a fost populat cu amoniu în urma topirii masive de zăpadă.

Cum arată locul de veci unde a fost înmormântat Silviu Prigoană. Cavoul este unul impresionant. Detaliul care a atras atenția

Cum a apărut Honorius Prigoană la IML Brașov. A șocat pe toată lumea. Cum s-a îmbrăcat

Atac la Silviu Prigoană, chiar și după ce a murit! ”L-am blestemat!”

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

De aici a început problema. Apa Nova n-a dat nicio informație despre poluarea din Argeș. În schimb, a folosit un limbaj tehnic și cam atât.

Cum s-a aflat de poluarea apei cu amoniu

Poluarea cu amoniu a râului Argeș a fost dezvăluită, în premieră, de Administrația Națională Apele Române. A făcut asta printr-un comunicat făcut public pe 30 ianuarie.

ANAR a arătat că Apa Nova știa de poluare. „În dimineața zilei de 30 ianuarie 2019, Administrația Națională «Apele Române, (A.N.A.R.) prin Administrația Bazinală de Apă Argeș – Vedea (A.B.A.) a fost înștiințată telefonic de către reprezentanții societății S.C. APA NOVA S.A. București că în secțiunea barajului Crivina, pe râul Argeș (de la punctul de captare), s-a înregistrat o creștere a indicatorului Amoniu până la valoarea de 1,3 mg/l (maximul prevazut de lege fiind de 1,5 mg/l). Această creștere a fost înregistrată la data de 28 ianuarie 2019, ora 20”.

După cum se vede, poluarea cu amoniu nu a depășit limitele legale, informație dată tot de ANAR. Tratamentul cu clor a fost folosit pentru ca parametrii legali de consum să fie respectați.

Apa Nova a dat vina pe ANAR că n-a informat despre problema poluării. „[…] nu a făcut nicio informare cu privire la o poluare cu amoniu pe râul Argeș. […] Efectul creșterii dozei de clor a condus la apariția disconfortului organoleptic (gust și miros) în câteva puncte din sectoarele 5 și 6”, a transmis Apa Nova în noaptea zilei de 30 ianuarie.

Compania a mai spus că, potrivit legislației în vigoare, concentrația clorului rezidual liber în apa potabilă din rețeaua de distribuție trebuie să se încadreze între 0,1 – 0,5 mg /litru Rezultatele monitorizării calității apei în București arătau, pentru Apa Nova, că era o concentrație de sub 0,4 mg/l și nu au fost valori mai mici de 0,10 mg/l.

Într-o conferință de presă din 31 ianuarie, Sorina Pintea, ministrul Sănătății, a spus că a fost o poluare cu amoniu și trebuia tratată cu mai mult clor, dar trebuia anunțată populația.

„N-am spus că apa nu e potabilă. Între apă cu nivel ridicat de clor și apă potabilă e o diferență. Ministerul Sănătății Publice au prelevat apă în dimineața de 31 ianuarie ca să testeze”, a adăugat ministrul Sănătății. „N-au fost probleme până acum cu calitatea apei din municipiul București”.

Cum a ajuns apa din Argeș să fie poluată cu amoniu

Până acum s-a discutat foarte mult despre calitatea apei, dar nu și despre problema de la care a început totul. Cauza poluării cu amoniu nu este clară. Singurul indiciu e dat de comunicatul ANAR. „[…] majorarea accentuată a cantității de amoniu poate fi cauzată de creșterea debitului râului Argeș după topirea zăpezii și antrenarea unor deșeuri de diferite tipuri aflate pe maluri.”

Sunt trei teorii potențial valabile la acest moment. Întâi, poluarea putea fi făcută voit, prin deversare de deșeuri. Apoi, amoniul poate să provină de la îngrășămintele folosite în agricultură – odată cu deszăpezirea, substanța a ajuns în râul Argeș. În fine, a treia cauză ar putea fi soluția de curățare a drumurilor. Zăpada colectată putea fi depozitată fără să se țină cont de poluare și astfel a ajuns amoniul în apă.