Două sărbători mari mâine în calendarul Ortodox. Sfântul Filip și lasatul secului

Biserica Ortodoxă sărbătorește pe 14 noiembrie lăsatul secului pentru Postul Nașterii Domnului; Sfântul Apostol Filip; Sfântul Grigorie Palama. Luna lui Brumar este una în care creștinii se pregătesc de Postul Nașterii Domnului.

Ce sărbători mari sunt mâine conform Calendarului Ortodox

Sf. Ap. Filip, unul dintre cei 12 Apostoli; Sf. Ier. Grigorie Palama, arhiepiscopul Tesalonicului (Lăsatul secului pentru Postul Naşterii Domnului). Sfântul Apostol Filip este pomenit în calendarul creştin ortodox la 14 noiembrie. Este unul din cei doisprezece apostoli ai Mântuitorului Iisus Hristos, originar din cetatea Betsaida din Galileea. Sfântului Filip îi spune Mântuitorul: „Urmează-mi”, după cum arată Sfântul Apostol Ioan în Evanghelia sa (I, 43). Sfântul Apostol Filip a urmat cu convingere această chemare, văzând în persoana lui Iisus pe Mesia cel aşteptat de poporul evreu.

După Cinzecime, când apostolii au fost îmbrăcaţi cu putere de sus pentru a propovădui Evanghelia în lume, s-au tras la sorţi locurile unde va merge fiecare apostol în misiunea de răspândire a credinţei. Sfântului Apostol Filip i-a revenit Frigia şi Ieropole. A străbătut toată Asia Mică şi, întâlnindu-se cu Sfântul Apostol Bartolomeu, au poposit împreună în Lidia, apoi în Ieropole. A îndurat mari suferinţe şi ispite pentru a face cunoscută vestea cea bună printre popoarele păgâne. A fost ucis la Ieropole, prin crucificare cu capul în jos.

Cum a apărut Honorius Prigoană la IML Brașov. A șocat pe toată lumea. Cum s-a îmbrăcat

Starea lui Silviu Prigoană înainte de deces: Cred că o să mă duc la Urgență. Semnele care l-au îngrijorat chiar în timpul ultimului interviu

Anamaria Prodan, de nerecunoscut. Brunetă și machiată strident, la nunta cu fostul soț FOTO

IMAGINILE MOMENTULUI! Arbitra de 24 de ani a fost prinsă cu observatorul de 3 ori mai în vârstă ca ea și video-ul compromițător a fost făcut public!

Astăzi este pomenit şi Sfântul Ierarh Grigorie Palama, arhiepiscopul Tesalonicului

Sfântul Grigorie Palama este prăznuit de două ori pe an: pe 14 noiembrie şi în duminica a doua din Postul Mare. S-a născut la Constantinopol, în 1296. La vârsta de 20 de ani, Sfântul Grigorie s-a călugărit la Mănăstirea Vatoped, din Muntele Athos. Aici a vieţuit sub îndrumarea duhovnicească a părintelui Nicodim (prăznuit la 11 iulie). A ajuns la Mănăstirea Sfântului Atanasie Athonitul şi după trei ani s-a stabilit la Schitul Glossia.

În contextul controverselor teologice în jurul isihasmului, Sfântul Grigorie Palama a apărat Ortodoxia, fiind susţinătorul teologiei energiilor necreate (1337-l368). Sfântul Grigorie Palama a apărut în disputele teologice ca apărător al monahilor isihaşti care practicau lucrarea trezviei şi a rugăciunii neîncetate şi vedeau lumina necreată a lui Dumnezeu. Adversarii isihaştilor negau posibilitatea vederii lui Dumnezeu, spunând că Dumnezeu nu poate fi văzut de către om. Respingând distincţia dintre fiinţă şi energii în Dumnezeu, aceştia excludeau orice posibilitate de comuniune reala a omului cu Dumnezeu.

În 1347 Sfântul Grigorie a fost numit arhiepiscop al Tesalonicului, făcând multe minuni şi vindecând mulţi bolnavi. A trecut la cele veşnice la 14 noiembrie 1359. A fost canonizat la nouă ani de la moartea sa. Moaştele Sfântului Grigorie Palama se păstrează la Tesalonic.

Lasatu’ Secului pentru Postul Naşterii Domnului

Ca şi la Lasatu’ Secului pentru Postul Mare, şi acum se fac petreceri; dar acum se „strigă” tinerii rămaşi necăsătoriţi şi se fac două focuri la câte un cap de sat, apoi băieţandrii şi flăcăii coborau cu şomoioage de foc spre casă, unde fetele şi femeile încep şezătorile, torcând pentru pânza cămeşilor. Superstiţia spune că trebuie să se mănânce toată ciorba, căci altfel te prinde ploaia, pe tine, gospodăria şi fanul strâns în polog.

Sfăntul Fiip și lăsatul secului sărbătorile de Calendarul Ortodox pe 14 noiembrie.

Există superstiţia că dacă se lipeşte gura sobei în această zi, va fi legată şi gura lupului. Gospodinele n-au voie să coase, mai ales cu aţa roşie, să împungă în piele sau să ia acul sau orice lucru ascuţit în mână, să nu macine, să nu dărăcească lana, să nu dea nimic cu împrumut, mai ales sărături şi foc, altfel vine lupul şi-i mănâncă vitele şi dacă n-are ce mânca îl mănâncă pe om. Pentru a fi feriţi de pagubă, sătenii ţineau atârnată de lemnul coşului o secure timp de trei zile. Dacă de Lasatu’ Secului este vreme „moale”, atunci primăvara vom avea ploi multe.