Românii pun murături de ani buni, iar de-a lungul timpului gospodinele au reinventat rețete care să le mențină proaspete, crocante și sărate exact așa cum își doresc. Cum trebuie să procedezi mai exact pentru ca legumele puse la fermentat să fie acrite așa cum vrei? Cel mai des se prepară în România castraveții murați care se utilizează ca gustare lângă o rețetă plină cu sos și carne. De asemenea, pe aceștia îi mai regăsim și în salata boeuf gătită mai ales în zilele de sărbătoare.
Istoria murăturilor în România este una amplă. Majoritatea oamenilor pun și acum legume la fermentat pentru a le avea la îndemână în sezonul rece. Mulți aleg să pună la borcane: gogoșari, conopidă, pepeni, morcovi, sfeclă, varză și neapărat castraveți. Cei din urmă sunt adorați de toată lumea în special în salata de boeuf preparată în zilele de sărbătoare.
În toate casele se găsește cel puțin un borcan de murături, dar nu în toate rezistă legumele peste iarnă. Un specialist susține că pentru a le grăbi fermentarea, apa trebuie folosită doar fiartă înainte de tot procesul. De asemenea, ea trebuie să fie condimentată și atunci, dar și după ce ajunge în borcane.
Maria Popa, Fabrica de Mâncare: Pentru a le grăbi fermentarea este bine să folosim apă fiartă. Dacă avem răbdare, cel mai bine este să folosim apă plată, dar este bună şi cea fiartă şi răcită.
Gabriela Berechet, autor ”Cartea bucătarului profesionist”: Cea mai bună este apa plata şi ar fi bine să nu o fierbem pe cea de la robinet pentru că prin fierbere calciul tot acolo rămâne, ba chiar se mai şi concentrează.
Marius Tudosiei, Băcănia Veche: Cea mai bună este apa de la fântână. Viaţa celor de la oraş se mai complică, pentru că apa de la robinet este tratat, iar substanţele rămân active şi pot degrada mutărurile. În zonele în care sunt mine de sare, oamenii folosesc apă sărată de la izvor şi murăturile sunt foarte bune. (Sursa: gustare.ro)
Poate puțini știu, dar castraveții murați sunt menționați chiar în Biblie de două ori. Istoricii susțin că aceștia au apărut în urmă cu 3.000 de ani în Asia de vest, Egipt și Grecia. Arheologii consideră că primii castraveți au fost băgați la murat pe Valea Tigrului, în India.
Se spune că Regina Cleopatra a Egiptului avea în meniul ei zilnic murături, iar tot atunci s-ar fi crezut că acest lucru o ajuta să își mențină frumusețea. Cu timpul, murăturile au devenit alimente comune, iar în Anglia erau servite chiar în loc de gustare. Cristofor Columb este cel care a adus castraveții murați în Lumea Nouă.