Cât va plăti un român la creditul pentru Prima Casă de la 1 iulie 2022. În ultimii ani raportul românilor, mai ales tineri, care au apelat la programul „Prima Casă”, a crescut. Inițial raportul dintre credit și cei doi indici, ROBOR și IRCC, era unul echitabil. Au apărut schimbări economice în ultimii ani, iar rata inflației a crescut. Ca urmare, inclusiv au crescut și cei doi indici, iar randamentul unui astfel de credit a scăzut. Am încercat să aflăm cât va plăti un român la creditul pentru Prima Casă de la 1 iulie 2022. Una din concluzii a fost că există diferențe mari între cei cu ROBOR și cei cu IRCC la creditele pentru „Prima Casă”.
În urmă cu trei ani, Banca Națională a României lua decizia de a schimba indicele ROBOR ca și punct de calcul la creditele acordate consumatorilor cu un alt indice, IRCC. Indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor, pe scurt IRCC, conform unor analize exact publicate în același an, se preconiza că va ajunge la egalitate cu ROBOR în maximum doi ani.
În 2019, pe baza calculelor din trimestrul IV, 2018, indicele IRCC era calculat la 2,36%, iar ROBOR la 3.2 %. Astăzi, dacă ne uităm la datele zilei de 30 iunie, aflăm că ROBOR a crescut. Vom constata că ROBOR la trei luni a ajuns la cea mai mare rată din ultimii 11 ani, și anume 6.44%. De cealaltă parte, IRCC era anunțat cu o zi în urmă la 4,85%. Diferența dintre cele două, de doar 1,59, este una extrem de mică în actualul context.
Deși valorile sunt relativ apropiate, cu toate astea sunt diferențe mari între cei cu ROBOR și cei cu IRCC. Aici ne referim la cei cu credite cu dobânzi calculate prin cei doi indici. Pentru a putea face un calcul echilibrat ne vom întoarce tot în 2019, când a fost introdus IRCC.
La acel moment, programul „Prima casă” anunța un avans de 5% din valoarea imobilului. Dobânda la acel moment la un credit era de 5,28%. În 2019 statul garanta cu 2 miliarde lei, asta însemnând o marjă de împrumut din partea băncilor de până la 4 miliarde de lei. Conform datelor anului 2019, dobanda era maxim 2% plus ROBOR la 3 luni, cotat atunci la 3,28%, deci un total de 5,28%.
Astăzi, având în vedere care sunt valorile celor doi indici, dacă am face un calcul rapid, am constata că există, așa cum spuneam, diferențe între cei cu credite calculate cu ROBOR și cei cu IRCC. În exemplu de mai jos aveți un calcul al dobânzilor. În acest fel vom afla cât va plăti un român la creditul pentru Prima Casă de la 1 iulie 2022:
La o privire rapidă, ai putea fi tentat să crezi că diferența este mare, dar nu, este de doar 0.075. Cu toate astea, creditele calculate cu IRCC, sunt rentabile, în comparație cu ROBOR. Dar nu pentru mult timp, din păcate.
Discrepanțele dintre cei doi indici, așa cum declara în 2019 Iancu Guda, analist pentru mediul de afaceri din România, s-au diminuat. Cu toate astea constatăm că cei cu IRCC au, relativ, o dobândă mai mică, în raport cu dobânda calculată prin ROBOR. Dar, nu ar trebui să ne bucurăm prea tare, pentru că aceste diferențe, conform analistului Iancu Guda, vor dispărea, relativ repede, iar IRCC și ROBOR vor ajunge la aceleași valori.
„Nu vom asista în niciun caz la scăderi la nivelul pe care l-a spus guvernul, „la jumătate”, scăderi care sunt imposibile din punct de vedere tehnic sau economic. Dimpotrivă, vom avea trimestre în care IRCC va fi peste ROBOR.
De aceea, cred că pe un orizont de 1-2 ani, IRCC va fi comparabil cu ROBOR. (..) Programul Prima Casă este reglementat de o lege specială. Este un proiect special, deoarece atrage obligații și garanții din partea statului care au atins chiar un nivel record. Vorbim de 40 de miliarde de lei totalul creditelor acordate din iulie 2009, când programul a intrat în vigoare.
Vă imaginați că dacă ar intra în incapacitate de plată- băncile ar executa efectiv garanțiile statului și ar deveni datorie publică. Vorbim de un program care are obligații enorme pentru stat. Un astfel de produs de finanțare nu poate fi schimbat peste noapte printr-o ordonanță de urgență. Sau prin niște declarații pentru că noul indice este foarte volatil și poate duce la explozia arieratelor neperformante atunci când economia este lovită de recesiune”, declara, în 2019, Guda pentru Business Review.