Până la 28 februarie, spectrul capturării marilor orașe din Ucraina cu populație numeroasă, Kiev, Harkov, Mariupol și Kherson, pentru a-și atinge obiectivele politice și militare, se profila ca o amenințare pentru armata rusă, care duce primul său război major din 1945 încoace. Planul A, de a captura Kievul, a eșuat. Acum armata rusă a fost nevoită să se regrupeze pentru a începe să execute operațiuni deliberate prin „Planul B”. Forțele rusești sunt acum pregătite să ia cu asalt Kievul, Harkov, Mariupol și Kherson. Conform ultimelor rapoarte, acesta ar fi căzut deja.
Istoria militară abundă în exemple de bătălii violente și îndelungate în orașe mari, care le-au redus la ruine și au avut ca rezultat pierderi de vieți omenești pe scară largă care au schimbat cursul războaielor. Armata rusă nu este străină de acest tip de război.
Apărarea sa hotărâtă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a Moscovei, Leningradului și Stalingradului, a schimbat cursul și a dus la înfrângerea finală a Germaniei la Berlin, care a fost la rândul ei o bătălie urbană majoră. În mod ironic, în Kiev și în împrejurimi s-a desfășurat una dintre cele mai mari bătălii urbane, de manevră, între 7 iulie și 26 septembrie 1941.
Obiectivul politic al Rusiei legat de invazia din Ucraina este motivat atât de nesiguranța cauzată de probabilitatea extinderii NATO pentru a include Ucraina, cât și de iredentism. Putin nu consideră Ucraina ca o națiune independentă, ci o parte a culturii civilizaționale a Rusiei.
Obiectivul său politic pe termen scurt este de a produce o schimbare de regim în Ucraina prin instalarea unui guvern pro-rus. Obiectivul său politic pe termen lung este de a face din Ucraina o parte a Rusiei sau a federației neorusești.
Obiectivul militar al Rusiei este de a dezarma, de a distruge armata ucraineană și mișcarea de rezistență din Ucraina pentru a facilita schimbarea de regim și a stabili controlul asupra întregii țări pentru a-și atinge obiectivul pe termen lung în timp util.
Strategia sa militară inițială a fost de a lansa o ofensivă pe mai multe fronturi dinspre nord, est și sud, într-un ritm foarte rapid. În primul rând pentru a izola și de a captura Kievul, Harkov, Mariupol și Kherson. Scopul era să provoace un colaps psihologic politic și militar pentru a forța capitularea.
A fost de a lansa o campanie clasică aeropurtată pentru a învinge Ucraina în 72-96 de ore prin capturarea Kievului și Harkovului. Intenția era de a modela câmpul de luptă cu campanii masive de război aerian, de rachete, de drone, de război cibernetic și electronic pentru a obține superioritatea aeriană și a distruge potențialul maxim logistic și de luptă. Efortul principal a fost îndreptat spre cel mai mare oraș din Ucraina, Kiev, pentru a-l captura cu operațiuni elicopate și autotransportate pe calea aerului.
Forțele speciale, și cele heliopurtate urmau să captureze un aerodrom din apropierea Kievului pentru operațiuni cu transport aerian. Forțele mecanizate urmau să avanseze de-a lungul mai multor linii de împingere, să ocolească opoziția pentru a stabili legături și să se alăture efortului de capturare a Kievului.
Operațiuni similare, cu sau fără forțe elicoptate și transportate pe calea aerului, au fost lansate pentru a izola și captura și alte orașe din Ucraina, Harkov, Mariupol și Kherson. Planul s-a bazat pe o strategie de „șoc și uimire” pentru a produce prăbușirea psihologică a armatei ucrainene în 72-96 de ore și pentru a captura orașele înainte ca armata ucraineană să se regrupeze pentru a le apăra.
Ca asigurare, în cazul în care Planul A ar fi avut doar un succes parțial, Planul B prevedea operațiuni mai deliberate și mai metodice după acumularea de forțe și logistică pentru a captura orașele ucrainene și a stabili controlul asupra restului țării. Din acest punct de vedere, având în vedere capacitățile armatei ruse, planurile militare au fost solide.
Oficiali americani de rang înalt neidentificați, citați de Wall Street Journal, au declarat că noua strategie a Kremlinului este de a asigura obiective teritoriale cheie în estul și sudul Ucrainei și de a împinge guvernul ucrainean să accepte neutralitatea între Rusia și Occident.
„Obiectivul său nu s-a schimbat deloc. Ceea ce s-a schimbat este tactica sa. Decapitarea rapidă a guvernului ucrainean nu a funcționat. Acum vrea doar să le lovească pentru că se opun.
Prin urmare, trebuie epurat. Este stalinist.”, a declarat Daniel Fried, un fost înalt funcționar al Departamentului de Stat care a fost ambasador al SUA în Polonia.
În prezent, forțele rusești se confruntă cu provocări uriașe, inclusiv o logistică defectuoasă, o cantitate tot mai mică de muniție ghidată cu precizie și pierderi tot mai mari, care ar putea include până la 7.000 de soldați ruși uciși în luptă, potrivit calculelor americane.
Logistica slabă a împiedicat înaintarea rușilor, care folosesc în primul rând căile ferate pentru a muta oameni și materiale, au spus analiștii militari. Eșecul Rusiei de a cuceri orașele din jurul nodurilor feroviare cruciale ale Ucrainei i-a forțat pe ruși să se deplaseze pe șosea, ceea ce i-a transformat în ținte ușoare.
Analiștii militari se așteptau ca o mare parte din forța militară a Rusiei să intre în Kiev dinspre nord, unde trupele rusești se antrenează de luni de zile înainte de invazie. Dar această ofensivă și altele în capitală au încetinit sau s-au oprit. O parte a problemei a constat în desfășurarea de unități din districtele militare estice și centrale ale Rusiei.
Zonele au fost priorități secundare în modernizarea militară a Rusiei, pentru a avansa și a înconjura Kievul. Divizia 90 de tancuri din cadrul Armatei 41 de arme combinate a adus cu ea tancuri T-72A și B mai puțin avansate, proiectate în anii 1980.
Citește și: Plan șocant pentru asasinarea lui Vladimir Putin. Ce se întâmplă din cauza războiului din Ucraina
Zelenski a încercat să exercite presiuni asupra președintelui american Joe Biden și a liderilor din alte țări pentru a stabili o zonă de interdicție aeriană care să protejeze țara sa de atacurile aeriene.
Statele Unite și națiunile NATO au respins această propunere și fac demersuri pentru a trimite mai multe sisteme de apărare aeriană în Ucraina, astfel încât ucrainenii să își poată apăra mai bine spațiul aerian pe cont propriu.
Săptămâna trecută, Biden a declarat că SUA va trimite Ucrainei o asistență suplimentară de 800 de milioane de dolari în domeniul securității. Biden a aprobat inclusiv sisteme antiaeriene Stinger pentru a ajuta Ucraina să-și apere spațiul aerian și rachete antitanc Javelin.
Rusia afirmă că a lansat două rachete hipersonice în ultimele zile, într-un efort aparent de a arăta că ar putea depăși o zonă de interdicție aeriană și orice apărare aeriană pe care Ucraina ar putea-o amplasa, spun experții.