SUA, Marea Britanie și UE au adoptat sancțiuni care vizează înghețarea activelor președintelui Vladimir Putin și ale ministrului său de externe, Serghei Lavrov, ca răspuns la războiul din Ucraina. Pe lângă acestea s-au impus și sancțiuni economice asupra importurilor de produse din Rusia, sancțiuni ce au tendița de a afecta bunul mers al unor companii din toate statele europene, inclusiv România. De cealaltă parte, Kremlinul a impus și el restricții asupra parteneriatelor comerciale cu companii din statele europene și din Statele Unite. Toate aceste aspecte pot deregla economiile statelor membre UE. În acest context, la nivelul Ministerului Muncii din România s-a pus problema unor ajutoare financiare, sub forma de șomaj tehnic pentru angajații din companiile afectate direct de aceste sancțiuni, așa cum a anunțat recent ministrul de resort, Marius Budăi.
Statele memebre UE și Statele Unite ale Americii intenționează să impună noi sancțiuni asupra băncii centrale a Rusiei și să elimine unii dintre creditorii țării din sistemul global de plăți SWIFT, pe lângă alte sancțiuni economice. Alți aliați, printre care Japonia, Canada, Australia și Coreea de Sud, au adoptat, de asemenea, sancțiuni. Deja sunt impuse astfel de sancțiuni împotriva a cel puțin 7 bănci rusești, de eliminare din SWIFT.
La nivelul UE U sunt impuse deja sancțiuni asupra băncii centraldein Rusia privind „comerțul direct sau indirect cu servicii de investiții pentru … titluri de valoare și instrumente ale pieței monetare emise după 12 aprilie 2022”.
În plus, SUA, Regatul Unit, Canada și UE încearcă să „impună măsuri restrictive care vor împiedica Banca Centrală a Rusiei să își utilizeze rezervele internaționale în moduri care să submineze impactul sancțiunilor noastre”. Japonia a impus, de asemenea, restricții asupra tranzacțiilor cu banca centrală.
La nivel de companii rusești, în Marea Britanie cel puțin, companii precum compania aeriană rusă Aeroflot va fi interzisă în spațiul aerian al Marii Britanii. Alte interdicții sunt împotriva unor companii importante precum:
De cealaltă parte, UE și Comisia Europeană au impus sancțiuni împotriva unor companii rusești cu ștate vechi pe această piață, după cum urmează:
Între companiile sancționate de oficialii UE sunt și unele care au avut activități importante pe piața românească, sau contracte cu companii românești. Conform unor date dini cadrul Ministerului Muncii, deja se pune problema unor deficite destul de mari ca urmare a sistării parteneriatelor cu aceste companii rusești sancționate la nivel european. Ministrul Marius Budăi spune că se ia în calcul varianta de a ajuta o parte a anagajaților din companiile românești afectate de această situație, ajutorul fiind sub forma unui șomaj tehnic, printr-un proiect de act normativ care este deja în discuție la nivel guvernametal.
„Cei care, de exemplu, lucrează şi au contracte pe orizontală şi vor fi nevoiţi ca pentru anumită perioadă să îşi închidă producţia, ar putea primi şomaj tehnic. Trebuie să luăm măsuri pentru oamenii aceia, să îi încurajăm pe investitori să nu facă concedieri, doar să intrăm într-un şomaj tehnic, cum a fost cu pandemia, dar nu în aceleaşi condiţii.
Mi-aş dori să fie plata direct către angajaţi. Cu siguranţă vor fi, pentru că vor fi probleme şi pe lanţul de aprovizionare cu materie primă şi trebuie să preîntâmpinăm. Când vom ajunge în situaţia aceea, eu trebuie să am actul normativ în vigoare”, a declarat la fialul săptămânii trecute Marius Budăi.
Datele comerciale de anul trecut arată că România are un deficit comercial de peste 1,6 miliarde de euro cu Rusia. În 2021 importurile românești din Rusia au crescut cu peste 33%, în timp ce exporturile au crescut cu doar 2%. Deși, aparent, România nu este afectată de sancțiunle impsue Rusiei, dar pe termen scurt, privind în perspectivă lucrurile s-ar putea complica, nu numai pentru companiile românești, ci și pentru întreaga economie românească.
Rămâne să vedem ce se va întâmpla în viitorul apropiat și, în cele din urmă, care vor fi efectele asupra economiei românești.