Tensiunile dintre Rusia și aliații NATO se adâncesc de la o zi la alta. Ultimele informații spun că șase nave de război rusești se îndreaptă spre Marea Neagră dinspre Marea Mediterană pentru exerciții navale. Anunțul a fost făcut marți de agenția de știri Interfax. În ultimele zile, Occidentul a ignorat subiectul garanțiilor de securitate pentru Rusia. A preferat să se concentreze pe presupusa amenințare a unei invazii rusești în Ucraina. Declarația i-a aparținut purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, pe fondul ultimelor mișcări de trupe la granița cu Ucraina.
Rusia a anunțat joi că marina sa militară va organiza o serie de exerciții de amploare în care vor fi implicate toate flotele sale în această lună și luna viitoare, din Pacific până în Atlantic, cea mai recentă demonstrație de forță în cadrul unei intensificări a activității militare în timpul unei confruntări cu Occidentul.
Exercițiile vor avea loc în mările direct adiacente Rusiei. Ministerul de Externe rus a mai spus că exercițiile vor cuprinde manevre în Marea Mediterană, Marea Nordului, Marea Okhotsk, nord-estul Oceanului Atlantic și Pacific.
Vor fi deplasate aici 140 de nave de război și nave de sprijin, 60 de avioane, 1.000 de unități de echipament militar și aproximativ 10.000 de militari, a precizat Ministerul Apărării într-un comunicat. Mișcările militare rusești sunt analizate cu atenție, în condițiile în care consolidarea trupelor în apropierea Ucrainei.
O serie de retorici au zdruncinat Occidentul și au stârnit temeri legate de un război iminent. Cu toate astea, Moscova neagă cu vehemență orice plan de a invada Ucraina.
Într-o înregistrare video postată pe Facebook, ministerul a arătat cel mai nou submarin diesel-electric al Flotei sale din Pacific. Flota a testat o rachetă de croazieră Kalibr asupra unei ținte terestre dintr-o poziție subacvatică în Marea Japoniei. Racheta a lovit o țintă de coastă din regiunea Khabarovsk, în extremul est al Rusiei, de la o distanță de peste 1.000 km, a precizat ministerul.
Separat, China, Rusia și Iranul urmează să organizeze vineri exerciții navale comune, a declarat un oficial de relații publice din cadrul forțelor armate iraniene. Exercițiul „2022 Marine Security Belt” va avea loc în nordul Oceanului Indian.
Acesta este cel de-al treilea exercițiu naval comun între cele trei țări, a adăugat Mostafa Tajoldin. De la venirea la putere în iunie anul trecut, președintele iranian Ebrahim Raisi a urmărit o politică de „privire spre est” pentru a aprofunda legăturile cu China și Rusia.
Teheranul a aderat în septembrie la Organizația de Cooperare de la Shanghai. OCS este un organism de securitate din Asia Centrală condus de Beijing și Moscova. China, Rusia și Iranul au început exerciții navale comune în 2019. Mostafa Tajoldin a mai adăugat că exercițiile vor continua și în viitor.
„Scopul acestui exercițiu este de a consolida securitatea și bazele acesteia în regiune și de a extinde cooperarea multilaterală între cele trei țări pentru a sprijini împreună pacea mondială, securitatea maritimă și a crea o comunitate maritimă cu un viitor comun.”, a declarat oficialul iranian pentru Reuters.
Forțele armate iraniene și ale Gardienilor Revoluției vor participa la exerciții, care includ diverse exerciții tactice, cum ar fi salvarea unei nave în flăcări, eliberarea unei nave deturnate și tragerea pe timp de noapte asupra unor ținte aeriene.
Apropierea dintre China și Rusia devine un subiect din ce în ce mai important în politica europeană. Apariția axei Moscova-Beijing va exercita o influență din ce în ce mai mare asupra intereselor europene și transatlantice, atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere al securității, spun analiștii politici.
În consecință, din ce în ce mai mulți lideri europeni sunt interesați de stoparea alunecării Rusiei în brațele Chinei. Pentru Kremlin, preocupările europene legate de apropierea dintre Rusia și China ar putea teoretic să creeze condițiile pentru o îmbunătățire restrânsă și pragmatică a relațiilor cu UE. Demersul ar puta oferi o resursă de contrabalansare a relațiilor Moscovei cu Beijingul.
Cu toate acestea, apariția acestei ferestre de oportunitate este puțin probabilă din cauza politicii interne atât în Rusia, cât și în UE, precum și a confruntării actuale dintre Rusia și Occident. În acest context, atât Moscova, cât și capitalele europene se vor concentra pe eforturile lor individuale necoordonate,. Analiștii spun că asta va împiedica ca relația asimetrică chino-rusă să se deplaseze și mai mult în favoarea Chinei.
Problemele create de creșterea cooperării chino-ruse încep departe de coastele europene. Membrii europeni ai NATO consideră din ce în ce mai mult regiunea Indo-Pacific, inclusiv Marea Chinei de Sud, ca fiind o zonă de interes pentru securitatea lor.
Londra a fost deosebit de activă în această privință. Regatul Unit a inclus problema Indo-Pacificului în revizuirea integrată din 16 martie. Cabinetul britanic nu s-a oprit la declarații strategice. În februarie, generalul Nick Carter, șeful Statului Major al Apărării britanic, a anunțat că cel mai nou portavion britanic, HMS Queen Elizabeth, va efectua călătoria inaugurală în Asia și va patrula în Marea Chinei de Sud ca parte a unui grup de atac comun cu marina americană.
Forțele navale ale altor membri NATO, în special cea a Franței, manifestă, de asemenea, o activitate sporită în regiune. Aceste acțiuni au ca scop sprijinirea operațiunilor americane de libertate de navigație și limitarea capacității Chinei de a-și impune cu forța propriile reguli de joc în Marea Chinei de Sud.
Cooperarea militară și tehnologică dintre Rusia și China nu face decât să consolideze capacitățile marinei chineze. Desfășurarea sistemelor S-400 și a avioanelor Su-35 pe care China le-a cumpărat de la Rusia în provincia Guangdong, pe insula Hainan sau pe masele de uscat artificiale ale Chinei ar consolida semnificativ capacitatea Chinei de a controla spațiul aerian deasupra zonei disputate din Marea Chinei de Sud.
Investițiile Chinei în active tranzacționate în mod public, precum și puterea sa de creditare, sunt încă nesemnificative, dar au crescut din 2014. Singurul domeniu vizibil de influență chineză asupra finanțelor Rusiei este ponderea anormal de mare a yuanului în rezervele valutare ale băncii centrale.
La jumătatea anului 2020, aceasta deține 12,2 % din rezervele sale valutare în yuani, de aproximativ 10 ori mai mult decât alte bănci centrale din lume. Cu toate acestea, un număr tot mai mare de companii rusești experimentează emiterea de titluri de valoare în Hong Kong și Shanghai, iar Bursa de Valori din Moscova urmărește în mod activ clienții asiatici, și în special chinezi.
În ciuda obstacolelor de reglementare, investitorii ruși manifestă un interes sporit față de piața bursieră chineză. De exemplu, Alfa Capital, o filială de investiții a Alfa Bank, a reușit să atragă peste 2 miliarde de ruble în fondul său de acțiuni chinezești, lansat la sfârșitul anului 2020, în doar două luni.
Va fi nevoie de ani pentru ca China să egaleze Europa ca piață financiară externă pentru companiile rusești și pentru investitorii de retail înstăriți. Viteza cu care se va dezvolta acest proces va depinde de ritmul reformelor din sectorul financiar al Chinei, precum și de dinamica sancțiunilor împotriva Rusiei.
În capitalele de pe ambele maluri ale Atlanticului se discută despre cum ar trebui să reacționeze Europa și Occidentul în ansamblu la apropierea chino-rusă. Occidentul nu a formulat încă abordări specifice ale problemei, dar politicienii și-au exprimat pozițiile.
Interviul acordat de Macron publicației The Economist, în care președintele francez pledează pentru implicarea activă a Moscovei pentru a împiedica cooperarea mai strânsă a acesteia cu Beijingul, a căzut pe un teren fertil.
Încă din 2019, Delegația Uniunii Europene în Rusia a sugerat ca membrii UE să înceapă un dialog cu Rusia pe tema rețelelor 5G pentru a împiedica companiile chineze să domine piețele eurasiatice în acest domeniu și în alte domenii de înaltă tehnologie. Ideea nu s-a concretizat niciodată.
În alte cercuri europene, poziția lui Macron este criticată ca fiind vagă și naivă. În orice caz, capacitatea Europei de a implica Rusia pentru a o distanța de China va fi îngreunată de mai mulți factori interni. În primul rând, sancțiunile existente ale UE și SUA împotriva Rusiei vor rămâne probabil în vigoare, deoarece situația din Crimeea și Ucraina nu se va schimba în viitorul apropiat.
Rusia se pregătește pentru alegerile parlamentare din 2021 și pentru alegerile prezidențiale din 2024. Judecând după comportamentul recent al autorităților, încarcerarea lui Alexei Navalny, reprimarea dură a mitingurilor de susținere a acestuia, presiuni pe Twitter, arestări la o conferință pentru legislatorii municipali și așa mai departe, Kremlinul a ales să intensifice presiunea asupra opoziției, precum și să blocheze orice mijloc extern de a influența viața politică rusă.
În mod clar, acesta nu este un mediu în care relațiile dintre Rusia și Europa ar putea să se îmbunătățească, după cum a exemplificat vizita dezastruoasă a șefului diplomației UE, Josep Borrell, la Moscova în februarie 2021.
„O poziție mai dură față de Rusia este una dintre prioritățile noii administrații americane.
Având în vedere propriile preocupări și probleme ale Europei cu Rusia, politica transatlantică față de Moscova va deveni probabil mai coordonată și mai musculoasă.”, spun analiștii de politică externă.
În astfel de condiții, Europa trebuie mai întâi să creeze un consens analitic și apoi politic cu privire la o serie de probleme-cheie în cadrul UE și, ulterior, în cadrul parteneriatului transatlantic.
Ce aspecte specifice ale apropierii chino-ruse au un impact negativ asupra intereselor europene și, în sens mai larg, occidentale? Ce elemente ale relațiilor dintre Moscova și Beijing sunt de neschimbat și care dintre ele pot fi influențate cu ajutorul instrumentelor accesibile Occidentului? Rămâne de văzut.