Mănăstirea Frăsinei are o istorie aparte. Un fel de Athos românesc, femeilor le este interzis accesul, iar legenda vorbește și despre un blestem străvechi. Este locul în care mama Monicăi Gabor a murit, în urmă cu câțiva ani, în urma unui accident violent. Află totul despre acest lăcaș din Mureasca, județul Vâlcea.
Mănăstirea Frăsinei este singura mănăstire ortodoxă din România, în care accesul femeilor este interzis. Este situată la 25 de kilometri de Râmnicu-Vâlcea și datează încă din anii 1700. Are o istorie aparte și este un loc unic, păstrat cu strictețe. Spre exemplu, pe lângă faptul că femeile nu au acces, în acest lăcaș nu se mănâncă niciodată carne, iar slujba se face de la miezul nopții până dimineața.
De altfel, cu doi kilometri înainte de a ajunge la poarta mănăstirii, este postat un avertisment: „Strict interzisă urcarea mai sus a persoanelor feminine”, prin „Legământul Sfântului Calinic”.
Regula aceasta i-ar fi venit în minte episcopului Calinic, după o vizită la Muntele Athos. Acesta a aruncat un blestem asupra oricărei femei care ar fi încălcat regulile impuse de el, dorind astfel să-i ferească pe călugări de ispite.
Rareori sunt femei care urcă până la mănăstire, dar pentru cele care ajung în zonă și doresc să se roage, călugării au construit o biserică, la o distanță de 2 km. Cu toate acestea, interdicția nu are un temei legal, dar chiar și așa, multe femei evită să vină la mănăstirea Frăsinei, cu gândul la legendele care circulă, despre blestemul sfântului Calinic.
Legendele mănăstirii vorbesc despre oameni aflați în suferință și bolnavi incurabili, vindecați în mod miraculos. În anul 1867, Sfântul Ierarh Calinic ar fi așezat o piatră de legământ, pe care a gravat cu litere chirilce binecuvântări și blesteme pentru femeile care vor respecta sau nu interdicția de călca pragul mănăstirii. Blestemul pare a confirma legenda.
„Acest sfânt locaş s-a clădit din temelie spre a fi chinovie (mănăstire – n.r.) de părinţi monahi şi fiindcă din partea femeiască putea să aducă vreun scandal monahilor vieţuitori de acolo, de aceea sub grea legătură s-a oprit de la acest loc să mai treacă înainte, sub nici un chip, parte femeiască. Iar cele ce vor îndrăzni a trece să fie sub blestem şi toate nenorocirile să vie asupra lor, precum: sărăcia, gârbăvia şi tot felul de pedepse, şi iarăşi celor ce vor păzi această hotărâre să aibă lagoslovenia (blagoslovenia este forma corectă a cuvântului şi înseamnă binecuvântare – n.r.) lui Dumnezeu şi a smereniei noastre şi să vină asupra lor fericitul bine. Calinic, episcopul Râmnicului-Noului Severin, 17 ian. 1867”.
În urmă cu nouă ani, legenda și blestemul de la Mănăstirea Frăsinei păreau mai vii ca oricând, după ce mama surorilor Gabor, Veronica Bulai, ar fi murit într-un mod desprins parcă din filmele de groază.
Aflată în pelerinaj la mănăstirile din nordul județului Gorj, aceasta dorea să facă niște fotografii și pereților stâncoși ai peșterii Polovragi. A fost lovită de un bolovan căzut de pe versant, chiar la intrarea în peșteră, și a murit pe loc. Cu o seară înainte de accident însă, aceasta ar fi dormit la Mănăstirea Frăsinei, unde femeile nu au acces. Ca atare, s-a speculat că astfel femeia ar fi încălcat blestemul străvechi.