Ce s-a întâmplat cu casa de la Scornicești a lui Nicolae Ceaușescu. Cum arată acum, de fapt (exclusiv)

Cum arată acum casa lui Nicolae Ceaușescu din Scornicești? Pereții vechi ai locuinței care adăpostea prea multe suflete i-a văzut primii pași ai cunoscutului dictator comunist.

Cum arată acum casa lui Nicolae Ceaușescu din Scornicești?

Casa în care a copilărit Nicolae Ceaușescu reprezintă un loc aparte pentru nostalgicii vremii, dar și pentru localnici. Locuința este întreținută de urmașii fostului dictator, dar și cu ajutor donațiilor oamenilor care îi trec pragul ca vizitatori.

Mai exact, un vecin și fost apropiat al familiei Ceaușeascu are acum grijă de toate detaliile și de frânturile care au rămas din prima parte a vieții celui mai aprig dictator din câte a văzut România.

De ce nu vor copiii Adrianei Bahmuțeanu să o vadă pe mama lor: ”Te rog să nu mai faci circ!”

Cum arată locul de veci unde a fost înmormântat Silviu Prigoană. Cavoul este unul impresionant. Detaliul care a atras atenția

Atac la Silviu Prigoană, chiar și după ce a murit! ”L-am blestemat!”

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Locuința în care s-a născut și a crescut fostul conducător comunist al țării a devenit după anul 1989 Casa Memorială a acestuia, iar deși construcția din Scornicești are mai bine de 130 de ani, casa arată încă foarte bine, chiar mai bine decât atunci când liderul comunist trăia acolo.

De asemenea, locuința memorială are aceleași elemente de mobilier precum în copilăria lui Ceaușescu. Curtea are în față un gard de lemn cu câțiva brazi la intrare și este înconjurată de o livadă de pomi fructiferi și o viță de vie. Ceea ce iese în ochi este bustul imens al fostului șef al statului, situat la intrare, realizat de sculptorul Dediu Georgescu.

Mari oameni de știință, îngenuncheați în fața comuniștilor analfațeti

„Pentru că asimilarea intelectualității de către nomenclatura de partid, proces consfințit prin lege, a dus în cele din urmă la confiscarea unor întregi ramuri științifice de către sistemul politic și de propaganda sa. Iar dacă aceasta nu s-a întâmplat în totalitate, se datorează unor oameni care au creat opere și au rezistat în afara sau la periferia sistemului academic de atunci.

Dacă în anii stalinismului, intelectualii convertiți la comunism, George Călinescu, Mihail Sadoveanu, Traian Săvulescu, Athanase Joja și mulți alții, au fost adevărate „perle” ale coroanei comuniste, intelectualii care l-au servit pe Ceaușescu s-au complăcut în postura de soldațifruntași, mulțumindu-se, mulți dintre ei, cu poziții onorabile dar secundare în sistemul academic și cu o serie de privilegii minuscule.

Aceasta în condițiile în care a lipsit spectrul anihilării fizice, atât de prezent în primii ani ai lui Dej, care explică și chiar justifică o mare parte a slăbiciunilor și lașităților de atunci. Ceaușescu și apropiații săi visau la o astfel de relație, în care intelectualitatea să fie doar un apendice al sistemului politic”
Cosmin Popa (Sursa: evz.ro)