Încă din timpuri străvechi, țăranii reușeau să se ferească de boli, cu toate că ei nu aveau la îndemână medicamente atât de sofisticate. Dar țăranii de altădată aplicau, în schimb, leacuri naturiste, dar și câteva principii de viață sănătoase de la care nu făceau niciodată rabat.
Prin urmare, unul dintre principiile la care țăranii nu renunțau nici în ruptul capului era acela că ”munca te menține sănătos”, crezând cu tărie că lenea și trândăvia erau cele care atrăgeau boala. Cu toate că nu avea nimic de-a face cu biserica, țăranul român milita pentru abstinență, hrană sănătoasă și multă muncă.
”Omul slăbănog, cu sănătate şubredă, o poate întări, poate deveni un om zdravăn dacă se hrăneşte bine, dacă ţine corpul curat şi se fereşte de beţie şi de obiceiuri rele. Ne putem prelungi viaţa prin traiul cumpătat şi regulat” nota în anul 1902 doctorul I. Felix în cartea ”Poveţe despre starea sănătăţii”.
Bine de amintit este că în urmă cu un secol nu existau săli de sport în care ţăranii să lucreze la aparate pentru a se menţine în formă. Dar, cu toate acestea, aveau şi ei sala lor, asta fiind munca pe câmp şi în gospodărie. Iar printre sfaturile de căpătâi era cel prin care se recomada munca susţinută pentru o sănătate de fier.
“Prin muncă creşte puterea corpului, cu cât omul lucrează mai regulat, cu atât devine mai voinic, de vreme ce nelucrarea slăbeşte corpul. Nelucrarea vatămă pe lângă corp şi sufletul”, se mai indică în volumul citat.
Nici sănătatea psihică nu era neglijată în urmă cu un secol. Astfel că oameni simpli, ţăranii, recomandau mersul la biserică în zilele de sărbătoare.
”Nu trebuie să ne pierdem timpul cu nelucrarea şi la zilele hotărâte de Dumnezeu pentru slujba sfântă în biserică şi pentru odihna corpului să nu adăugăm şi alte sărbători care nu sunt poruncite de legea creştinească. (….). Bolile provenite din mâncări şi băuturi le preîntâmpinăm mâncând şi bând regulat şi cu măsură, ferindu-ne de mâncăruri stricate şi de băuturi mai îmbătătoare. Bolile provenite din necurăţenie le prevenim dacă îngrijim corpul, veşmintele, locuinţa, satul. De bolile molipsitoare ne ferim, ţinându-ne departe de oamenii bolnavi sau casele infestate”, se mai arată în cartea de la 1902.” , mai amintea doctorul I. Felix.
În ceea ce priveşte hrana, medicul descrie în cartea sa că ţăranii recomadau alimentaţi bogată în proteine, alimente sănătoase şi săţioase.
”Mămăliga singură cu buruieni cu verdeţuri nu dă putere, nu face pe muncitor destoinic pentru lucrări obositoare, ci numai mâncărurile mai hrănitoare; carne, peşte, ouă, lapte, brânzeturi, fasole, mazăre, linte”, mai amintește medicul I. Felix.