În forma cunoscută, mămăliga a apărut la români la jumătatea secolului al XVII-lea, când porumbul a început să fie cultivat în Țările Române, înlocuind preparatele din mei. Inițial, înainte de aducerea porumbului din America, pe teritoriul nostru, denumirea de ”mămăligă” era atribuită unei fierturi de boabe de mei. Considerat preparat tradițional românesc, se consumă astăzi împreună cu diferite mâncăruri cu sos sau simplă, cu brânză și smântână. Preparatul poate fi un înlocuitor excelent al pâinii. Pe lângă numeroasele sale beneficii asupra sănătății, ajută și doamnele care vor să-și mențină silueta.
Mămăliga este unul dintre simbolurile naționale ale românilor și este un aliment nelipsit de pe mesele noastre atât de Sărbători, cât și în perioadele de post. Nu face minuni, însă, spune specialiști, dar face bine organismului, având un indice glicemic redus.
„E adevărat, mămăliga are un indice glicemic mai redus, însă asta nu o face un aliment-minune care să te scape de diabet. Doar atunci când este asociată cu alimente sănătoase, bogate în vitamine şi minerale, fibre, proteine şi alţi nutrienţi importanţi putem spune că are un oarecare efect benefic”, spune medicul nutriționist Mihaela Bilic.
Aminoacizii din porumb ar putea reduce într-o anumită măsură nivelul de zahăr din sânge, dar fără o alimentație sănătoasă și fără mișcare nu se mai poate vorbi despre beneficiile ei. Fiziologul spaniol E.A. Rodriguez a iniţiat un program de cercetare și a descoperit că unele substanțe din mălai, anume acidul palmitic și cel arahidonic, au un rol important în dezvoltarea fibrei musculare, de aceea sportivii de performanță își pun nădejdea în terciul de porumb, consumându-l des. Dar și aici trebuie menționat că „asocierile alimentare corecte şi exerciţiile fizice joacă rolul cel mai important, nu consumul de mămăligă”, spune doctorul Șerban Damian.
„Foarte important de amintit este faptul că mămăliga nu conţine gluten (folosit frecvent ca aditiv în prepararea pâinii, pentru a ajuta la creşterea produselor de panificaţie, face aluatul pufos, elastic), deci poate fi consumată chiar şi de către persoanele care au intoleranţă la această proteină (ce se găseşte şi în bere, paste, pastă de dinţi, maioneză, mezeluri etc.), poate fi servită atât caldă cât şi rece, la micul dejun, la prânz, seara sau chiar între mese, ca gustări”, completează doctorul Bilic.
De multe decenii, ciobanii trăiesc la stână și nu se pot sătura de brânză cu mămăligă. Ei vin adesea pentru a prezenta gustosul preparat și orășenilor, la festivaluri specifice, unde le povestesc tuturor ce bună e brânza cu mămăligă după rețeta lor. Fiartă la foc iute, amestecat cu caș proaspăt făcut pe loc. Ei spun că după ospăț merge de minune o tocăniță de miel, iar în pauzele de masă un pahar cu pălincă.