Planeta noastră a fost atinsă de o undă de șoc provocată de fuziunea dintre două găuri negre, după 7 miliarde de ani. Fenomeniul i-a uimit până și pe oamenii de știință. Mai multe detalii despre acest subiect, în continuare.
Exercițiu de imaginație: energia a opt Sori, eliberată într-o singură secundă – aceasta este unda de șoc gravitațională care a atins Pământul după cea mai mare fuziune dintre două găuri negre observată până acum. Unda a „călătorit“ vreme de 7 miliarde de ani pentru a ajunge pe planeta noatră, fiind suficient de puternică pentru a putea fi percepută de detectoarele laser din SUA și Italia. Evenimentul s-a petrecut în luna mai a anului trecut.
Potrivit cercetătorilor, ciocnirea celor două găuri negre a produs o entitate (ce a primit numele „GW190521“) cu o masă de 142 ori mai mare decât cea a Soarelui nostru. Acest fapt este demn de remarcat întrucât oamenii de știință, care au urmărit mult timp prezența găurilor negre pe cer, au observat doar găuri negre mai mici sau mult mai mari din punct de vedere al masei.
În schimb, acum apare o nouă clasă de așa-numite găuri negre de dimensiuni intermediare, având o masa de 100-1.000 de ori mai mare decât a corpului stelei luminoase.
Mai mult, fenomenul ce a avut loc anul trecut ar putea explica una dintre enigmele cosmologiei și anume formarea găurilor negre supermasive, poziționate în centrul unor galaxii, inclusiv în centrul Căii Lactee.
Analiza acestui eveniment cosmic vine în contextul proiectului LIGO-VIRGO, ce reprezintă colaborarea dintre trei sisteme de detecţie a undelor gravitaţionale, situate în America şi Europa.
„Este o uşă care se deschide spre un nou peisaj cosmic!“, a spus Stavros Katsanevas, directorul proiectului Virgo, unul dintre cele două detectoare de unde gravitaţionale care au captat semnalele emise de această gaură neagră, potrivit digi24.ro.
„Este incredibil“, spune profesorul Nelson Christensen, de la Observatorul de pe Coasta de Azur, Franţa. „Semnalul a fost propagat timp de 7 miliarde de ani“, a adăugat el.
Undele gravitaționale, prezise de Albert Einstein încă din 1915 în teoria relativităţii generale și studiate în mod direct un secol mai târziu, reprezintă fluctuaţii infime ale curburii spaţiu-timp, asemănătoare oscilaţiilor apei la suprafaţa unui lac. Ele se produc sub efectul unor fenomene cosmice violente, ca de exemplu fuziunea dintre două găuri negre, proces ce emite o cantitate de energie fenomenală.
„Unda gravitaţională emisă de GW190521 a avut nevoie de 7 miliarde de ani pentru a ajunge pe Terra: aceasta este cea mai îndepărtată gaură neagră şi, deci, cea mai veche, descoperită vreodată de cercetători“, potrivit sursei citate anterior.