Pandemia de coronavirus a lovit din plin sistemul bancar. Datele care au fost publicate de BNR aferente finalului de lună iunie indică scăderi ale profitului, profitabilității și rentabilitătății în trimestrul doi al anului.
Este pentru prima dată din 2017 până în prezent când crete rata creditelor neperformante, calculată conform definiției ABE, de la 3,94% la finele lui martie la 4,38%, la finalul lunii iunie. Conform calculelor Economica.net, bazate pe ultimele date ale Băncii Naționale, profitul trimestrial al sistemului bancar a scăzut cu aproximativ 1,6 miliarde de lei în primul trimestru la numai 1,3 miliarde de lei în trimestrul al doilea, cu o creștere a activelor de doar 100 de milioane de lei, mai mică decât în trimestrele anterioare.
De altfel, o scădere apreciabilă a suferit și rentabilitatea capitalului, iar indicele ROE a ajuns la numai 9, 81%, cel mai scăzut nivel din 2017 și până la ora actuală.
Sistemul bancar a fost unul dintre segmentele cele mai afectate de coronavirus. Măsurile luate de stat și imposibiliattea de plată în care au ajuns clienții băncilor au făcut ca instituțiile să suspende până la finele anului plata ratelor pentru peste 320.000 de clienți. Apoi, mulți dintre clienții persoane juridice au început să aibă probleme cu plațile către bănci.
Banca Națională atrage atenția asupra câtorva riscuri majore care ar putea afecta sistemul bancar românesc. Un prim efect cu care băncile comerciale s-au confruntat deja este scăderea valorii instituțiilor de credit, la nivee similare celor de după criza din 2008.
BNR mai subliniază că apariția pandemiei a condus la identificarea unui nou risc sistemic ce provine din capacitatea redusă a instituțiilor de credir de a contribui la revenirea economică pe fondul capacității reduse de a susține intermedierea financiară. Printre alte efecte se numără și scăderea profitabilității sectorului bancar în condițiile în care agențiile de rating au înrăutățit persoectiva, iar un alt efect așteptat este diminuarea valorii de piață a portofoliului de titluri de stat al instituțiilor de credit.
„Unele dintre efecte s-au resimțit deja la nivelul sectorului bancar, iar altele este posibil să se materializeze pe termen scurt. În primul rând, incertitudinile cu privire la perspectivele cadrului economic au condus la creșterea volatilității surselor de finanțare, în special în intervalul apropiat datei declarării stării de urgență în România, cu efecte tranzitorii asupra lichidității bancare”, se indică în raportul de stabilitate al BNR.
De asemenea, modificarea percepției investitorilor de pe piețele financiare s-a mișcat în conformitate cu celelalte sectoare de economie.
„Deși în cazul României, listarea pe piață a mai puțin de 12 la sută dintre instituțiile de credit (reprezentând însă 43,3 la sută din activele totale) reduce din intensitatea primului canal de transmisie a șocurilor, la nivel European, evoluțiile ce au marcat prima perioadă de la declanșarea pandemiei indică corecții importante ale prețurilor instituțiilor de credit pe piețele financiare, similare situației din 2008, urmate însă de o anumită stabilizare după adoptarea măsurilor publice”, conform BNR.