Ce modificări aduce Legea Referendumului pentru Justiție, contestată de Klaus Iohannis

Referendumul pentru Justiție a stârnit controverse în rândul politicienilor din România. În timp ce unii au fost încântați de inițiativa președintelui Klaus Iohannis, alții au declarat că sunt împotrivă, iar printre ei s-a numărat și liderul PSD, Liviu Dragnea. Autoritatea Electorală Permanentă a inițiat un proiect de OUG care prevedea modificări la Legea Referendumului. Acesta a fost adoptat de Guvern pe 8 mai, fără prevederile care au fost aprig contestate, inclusiv de către șeful statului.

Cum au vrut politicienii să modifice Legea Referendumului

Inițiativa președintelui Klaus Iohannis de organizare a unui Referendum pentru Justiție a primit aviz favorabil, pe 16 aprilie 2019, din partea comisiilor juridice reunite ale Senatului și Camerei Deputaților. În raport au fost incluse recomandări cu privire la faptul că amnistia și grațierea nu pot face obiectul inițiativei legislative a cetățenilor (potrivit Consituției). Executivul a mai precizat că președintele nu poate iniția un referendum legislativ (potrivit CCR).

Cum arată locul de veci unde a fost înmormântat Silviu Prigoană. Cavoul este unul impresionant. Detaliul care a atras atenția

Cum a apărut Honorius Prigoană la IML Brașov. A șocat pe toată lumea. Cum s-a îmbrăcat

Atac la Silviu Prigoană, chiar și după ce a murit! ”L-am blestemat!”

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Recomandările au fost eliminate, după ce votul a fost reluat la propunerea lui Florin Iordache, iar pe 25 aprilie au fost anunțate cele două întrebări la care trebuie să răspundă alegătorii.

Pe 8 mai, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență cu măsurile pentru organizarea referendumului, dar a retras două prevederi care au fost contestate. Proiectul de ordonanță prin care se modifică Legea Referendumului a fost inițiat de Autoritatea Electorală Permanentă și le interzicea autorităților publice să se implice în campania electorală.

În plus, ar fi fost nevoie de o prezență mai mare la vot decât la referendumul din 2018 (200.000 de alegători în plus față de pragul de 5,4 milioane de oameni). Coordonatorul campaniei electorale a PSD, Mircea Drăghici, mai voia ca alegătorii să voteze pentru europarlamentare și referendum la secții de votare diferite.

Prevederile contestate nu au fost adoptate, iar în ceea ce privește propunerea lui Mircea Drăghici s-a stabilit că „ambele scrutine se realizează în cadrul acelorași secții de votare”, conform articolul 15 din Legea nr. 3/2000.

La Referendumul pentru Justiție se ștampilează „Da” sau „Nu”

Alegătorii care au decis să voteze la Referendumul pentru Justiție vor trebui să răspundă la 2 întrebări cu „Da” sau „Nu”. Vor fi 2 buletine de vot, iar fiecare va conține câte o întrebare:

„Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?”

„Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”