30 iun. 2020 | 18:00

Evaluarea Națională 2020. Cum poți ajunge de la nota 6 la nota 10 după contestație

Monden
Evaluarea Națională 2020. Cum poți ajunge de la nota 6 la nota 10 după contestație
Cum se poate ca între nota inițială și cea de după contestație să fie o diferență de multe puncte?

Cum poate fi posibilă diferența atât de mare dintre nota inițială a unei lucrări și cea de după recorectarea în urma contestației? O profesoară explică de ce tot continuă să existe exemple de acest gen?

Evaluare națională 2020. De ce există notele la extreme înainte și după contestație?

Profesoara Cristina Tunegaru a vorbit despre un fenomen din ce în ce mai des întâlnit în rândul examenelor importante pentru elevii care termină un ciclu școlar. Din păcate, experiențe neplăcute pentru elevi precum notarea total eronată au existat și vor mai exita o bună vreme. Conform cadrului didactic menționat mai sus, evaluarea lucrărilor se bazează în special pe prima „mână” de profesori care pune „verdictul”, cei care vin ulterior tratând testele cu superficialitate. Nu de puține ori profesorii sau elevii au adus în prim-plan situații în care învățăceii erau nedreptățiți, în care notele de la avizier erau altele decât cele pe care știau că le merită, unii dintre ei confruntându-se cu sentimentul picării examenului chiar dacă în realitatea obținuseră nota de trecere.

Extremele dintre notele dinainte și după contestații

Extremele dintre notele dinainte și după contestații

„Atmosfera e de grabă, agitație, presiune. După ce se corectează prima mână, fiecare pereche face schimb de lucrări. Teoretic, fiecare profesor trebuie să corecteze și mâna a doua. Uneori, mâna a doua se concretizează în copierea borderoului de la coleg. Adică profesorul care ar trebui să dea a doua notă abia dacă se mai uită pe lucrare și are încredere totală în colegul său”, a scris Cristina Tunegaru.

„Stabilirea notelor finale se face la masă cu inspectorul, în câteva secunde”

„După ce ambele corecturi sunt realizate, se merge la inspector pentru predarea lucrărilor. Tot atunci are loc și confruntarea. În cazul în care cei doi au corectat individual, fără să copieze borderouri, și apar diferențe mari, mai mari de un punct, inspectorul le cere să se hotărască, să decidă nota. Atunci, inspectorul se retrage cu privirea și cei doi profesori modifică borderourile (scrise strategic în creion), astfel încât diferența de punctaj între cele două corecturi să fie acceptabilă. Fără să se mai uite pe lucrare, fără să discute aplicat, stabilirea notelor finale se face la masă cu inspectorul, în câteva secunde, cu radiera și creionul, direct pe borderou. Imaginați-vă: dacă prima mână a dat nota 6 pe o lucrare de 10 și a doua mână nici nu s-a uitat pe lucrare, nota 6 devine nota finală. Deși profesorii corectori semnează fiecare lucrare, ei nu poartă niciun fel de responsabilitate, în afară de aceea morală care poate trece în plan secund, când tot ce îți dorești e să scapi mai repede”
Cristina Tunegaru, profesoară

Totuși, sursa citată a ținut să precizeze clar că nu-i învinuiește pe colegii săi de breaslă, ci aruncă vina către întreg sistemul de corectare, tot procesul find unul de mântuială.