Care-i treaba cu oamenii care fac pe deștepții

Probabil că ai întâlnit și tu acei oameni cărora le place mult să se laude cu cât de deștepți sunt ei, însă cercetările arată că oamenii capabili să înțeleagă că ar putea să și greșească sunt cei cu adevărat inteligenți.

Studiul a fost condus de fiziologul Elizabeth J. Krumrei-Mancuso, de la Pepperdine University. Krumrei-Mancuso a examinat conceptul de umilitate intelectuală – adică abilitatea unei persoane de a recunoaște propria failibilitate intelectuală într-un mod deschis și echilibrat.

La pol opus față de umilitatea intelectuală se află încrederea exagerată în propriul intelect, care presupune să fii sigur că opiniile și cunoștințele tale sunt cele corecte. „Cercetarea demonstrează că acei oameni care cred că cunoașterea este sigură sunt mai predispuși să tragă concluzii definitive incorecte în urma dovezilor ambigue”, au explicat Krumrei-Mancuso și co-autorii studiului. „Mai exact, indivizii tind să denatureze informația pentru a se potrivi cu credințele lor epistmologice, ceea ce le poate afecta interpretarea informațiilor și achiziția de cunoștințe.

Cum arăta Gabriela Lucuțar acum 10 ani, înainte să devină Regina Întunericului. Nimeni nu a recunoscut-o!

Cum arată Corina Bode, partenera lui Honorius Prigoană. A trăit mereu în lux și opulență

Diana Șoșoacă, slabă, îmbrăcată elegant! Imaginile pe care le-ai ratat! FOTO

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Așadar, ce înseamnă această umilință intelectuală despre capacitățile cognitive ale unei persoane? „Când vine vorba de credințe, oamenii au tendința de a [aprecia alți oameni deschiși la minte] și totuși ar putea să îi vadă pe oamenii care nu sunt siguri pe credințele lor drept slabi sau să îi vadă pe cei care își schimbă punctul de vedere drept instabili sau manipulatori”, a explicat Krumrei-Mancuso pentru PsyPost. „Această cercetare a fost motivată din dorința de a înțelege posibila valoare a umilinței intelectuale. Ne oferă vreun beneficiu să ne recunoaștem propria failibilitate intelectuală?”.

După ce au analizat 1.200 de oameni, cercetătorii au aflat că răspunsul la ultima întrebare este „da”. Spre exemplu, umilința intelectuală a fost asociată cu scoruri mai bune într-un test de cunoștințe generale fără vreo legătură cu abilitatea cognitivă a participanților. Acest lucru ar putea arăta că cunoștințele generale ale unei persoane ar putea avea de a face cu inteligența cristalizată (adică abilitățile și cunoștințele învățate), nu cu cea fluidizată (adică abilitatea de a rezolva probleme. Astfel, umilința intelectuală „a fost asociată cu o evaluare mai clară a cunoștințelor generale ale unei persoane„, conform lui Krumrei-Mancuso.

Așadar, recunoașterea faptului că nu știi totul te face mai deștept decât încăpățânarea că ești atotștiutor.