O înjurătură elimină inteligența artificială din căutarea pe Google, însă nu și AI-ul din viața ta

Tot mai mulți utilizatori au observat că, dacă adaugi un cuvânt licențios în căutarea ta, Google nu mai afișează rezumatul generat de AI și revine la lista clasică de linkuri. Trucul e tentant, mai ales pentru cei care preferă să citească sursele în locul unui „overview” uneori superficial sau inexact. Întrebarea reală, însă, nu este cum „păcălești” o interfață, ci dacă mai poți evita cu adevărat inteligența artificială în viața de zi cu zi.

Răspunsul scurt: doar parțial. AI-ul a devenit un strat invizibil al lumii digitale și apare în locuri la care nu te-ai gândit: de la telefon și social media, la bănci, call-centere, aplicații de navigație, recrutare, evaluarea chiriașilor și chiar acte din dosare juridice. Poți ocoli unele funcții, dar nu întregul ecosistem.

Unde întâlnești, de fapt, inteligența artificială

Chiar dacă nu folosești ChatGPT, AI-ul te însoțește în smartphone prin tastatura predictivă, corectorul gramatical, procesarea foto, filtrarea apelurilor sau recomandările din magazinul de aplicații. În social media, algoritmii decid ce vezi, în ce ordine și cât de des, iar în e-commerce îți personalizează ofertele și prețurile. În customer service, primul contact e des cu un chatbot, iar sistemele de analiză a sentimentului prioritizează tichetele.

În sănătate, AI-ul transcrie consultații, ordonează fișe medicale și ajută la depistarea timpurie a unor afecțiuni. În HR, modele automate filtrează CV-uri și profiluri, iar în sectorul public unele fluxuri folosesc instrumente de triere sau analiză. Toate acestea fac parte din „fundalul” tehnologic al vieții moderne, greu de dezactivat complet de un utilizator obișnuit.

Da, există riscuri reale, dar și beneficii concrete

Îngrijorările cele mai vizibile vizează confidențialitatea, scurgerile de date, biasul și discriminarea algoritmică, răspândirea de informații false, dar și costul energetic al centrelor de date. Criticii avertizează că, pe măsură ce AI-ul devine omniprezent, scade transparența: nu mai știi când vorbești cu un om și când cu o mașină, cine decide și pe baza căror date.

Pe de altă parte, beneficiile nu sunt neglijabile: programări rapide, timpi de așteptare mai mici, traduceri și rezumate care deschid accesul la informație, instrumente pentru persoanele cu dizabilități, detectarea fraudelor și, în medicină, ajutor la diagnostic sau triaj. Miza realistă nu e „AI da sau nu”, ci „unde, cum și cu ce garanții”.

Poți să-l eviți? iată ce merge și ce nu

Ce merge: poți bloca anumite interfețe (de exemplu, „overview”-urile AI în motorul de căutare) prin setări, extensii sau — cum s-a observat — folosind termeni pe care sistemul alege să nu-i „rezume”. Poți alege aplicații cu opțiune de opt-out pentru colectarea de date, poți cere „vorbesc cu un operator uman” în call-centere și poți dezactiva funcții de personalizare din conturile tale.

De exemplu, în engleză interogarea „what the fuck is AI?” oprește AI Overview și afișează doar rezultatele clasice ale căutării; efectul poate varia în funcție de limbă, locație și setări, subliniază cei de la The Guardian.

Ce nu merge: să trăiești complet „fără AI” dacă vrei în același timp să folosești telefon, internet banking, hărți, rețele sociale, magazine online, servicii medicale moderne sau sisteme publice digitalizate. AI-ul este deja infrastructură — precum curentul sau rețeaua — iar ocolirea totală înseamnă, practic, ieșirea din multe zone ale vieții digitale.

Cum folosești AI „cu centura pusă”

Regula de bază: tratează AI-ul ca pe un asistent, nu ca pe un arbitru al adevărului. Verifică informațiile importante în surse multiple, evită să pui date sensibile în interfețe pe care nu le controlezi și folosește setările de confidențialitate la maximum. În mediul profesional, cere transparență: întreabă ce instrumente sunt folosite, ce date procesează și cum poți opta să nu fie păstrate. În viața de zi cu zi, preferă acolo unde se poate alternative „low-tech”: apă în loc de recomandări „smart” de dietă, o conversație cu medicul în locul unui chatbot medical, un apel la un operator uman când miza e mare.

Nu în ultimul rând, urmărește ce fac autoritățile: regulile despre etichetarea conținutului generat de AI, drepturile de autor, protecția datelor și auditarea algoritmilor se mișcă, dar încă nu țin pasul cu viteza inovației. Până atunci, un utilizator informat și vigilent rămâne cea mai bună „setare de siguranță”.

Concluzie simplă, fără iluzii

O înjurătură poate bloca rezumatul AI din Google, dar nu poate opri expansiunea unei tehnologii deja împletite cu aproape orice serviciu digital. Cheia nu este „fuga”, ci folosirea chibzuită: să știi când să spui „nu”, când să ceri un om la celălalt capăt și când să îți pui întrebări înainte să accepți un răspuns „perfect” de la un algoritm.