Cât trebuie să fie distanța minimă dintre blocuri. Cum se calculează și ce spune legea

Cât de aproape pot fi ridicate blocurile unul față de altul? Întrebarea îi preocupă pe tot mai mulți români care descoperă, uneori prea târziu, că noul apartament cumpărat nu are lumină naturală, nu poate fi aerisit eficient sau își pierde intimitatea din cauza ferestrelor vecinilor aflate la câțiva metri distanță. Legea stabilește clar care este distanța minimă dintre clădiri și cum se calculează, însă în practică regulile sunt deseori ocolite prin derogări urbanistice. În acest articol afli ce prevede Codul civil și Regulamentul General de Urbanism, care sunt riscurile atunci când distanțele nu sunt respectate și ce soluții există pentru cetățeni.

De ce este importantă distanța minimă dintre blocuri

InfoCons și Ordinul Arhitecților din România atrag atenția, prin campania „10 lucruri de care trebuie să știi dacă vrei să locuiești sănătos”, că apropierea excesivă a clădirilor poate transforma visul unei locuințe într-un coșmar. Nu este doar o chestiune de urbanism sau estetică, ci de sănătate, siguranță și calitatea vieții.

Lipsa luminii naturale, aerul irespirabil, pierderea intimității și riscul sporit la incendii sau cutremure sunt doar câteva dintre consecințele locuirii într-un apartament „lipit” de blocul vecin. Un imobil amplasat la doar doi metri de altul rămâne întunecat chiar și la prânz, iar circulația deficitară a aerului favorizează mucegaiul și disconfortul termic. În plus, ferestrele care dau direct spre cele ale vecinilor transformă viața personală într-un spectacol public.

Mulți proprietari povestesc pe forumuri că au descoperit aceste probleme abia după ce s-au mutat, deși la început credeau că au făcut o investiție bună. Campania InfoCons și OAR atrage atenția că, înainte de a cumpăra o locuință, trebuie puse câteva întrebări esențiale: am suficientă lumină naturală? Pot aerisi eficient? Îmi păstrez intimitatea? Sunt în siguranță?

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Riscurile sunt multiple:

• Lumina naturală – lipsa expunerii la soare afectează sănătatea și starea de bine;
• Aerul curat – ventilația insuficientă duce la costuri mai mari de întreținere și favorizează mucegaiul;
• Intimitatea – vecinii devin martori permanenți ai vieții de zi cu zi;
• Siguranța – distanțele reduse cresc riscul propagării incendiilor și îngreunează intervențiile de urgență;
• Valoarea locuinței – apartamentele cu lipsă de lumină sau cu vedere spre ziduri se vând mai greu și mai ieftin.

„O clădire prost amplasată e o condamnare pe viață. Nu doar pentru locatari, ci și pentru comunitate”, a subliniat un arhitect într-o dezbatere urbanistică.

Cum se calculează

Potrivit Codului civil și Regulamentului General de Urbanism, distanța dintre două clădiri trebuie să fie cel puțin egală cu înălțimea celei mai înalte dintre ele (H), dar nu mai mică de 3 metri. Cu alte cuvinte, un bloc de 20 de metri înălțime ar trebui să fie separat de vecini tot printr-un spațiu de 20 de metri.

În practică însă, regulile sunt adesea „ocolite” prin derogări urbanistice – PUZ-uri și PUD-uri aprobate de consiliile locale. Oficial, acestea ar trebui să fie excepții, justificate de interes public. În realitate, devin instrumente prin care dezvoltatorii își maximizează profitul, iar autoritățile locale închid ochii. Așa apar cartiere sufocate, cu blocuri „lipite” unele de altele, ridicate „legal”, dar în mod evident imoral.

Inspectoratele de stat în construcții recunosc că nu au resurse suficiente pentru a verifica toate șantierele. Iar după finalizarea unei clădiri, sancțiunile sunt de regulă minime, demolările fiind extrem de rare. Rezultatul: orașe cu blocuri fără lumină, fără aer și fără intimitate. „La primărie ni s-a spus că totul e legal, că există PUZ aprobat. Dar legal pentru cine? Pentru noi, locatarii, e o condamnare pe viață”, spune un proprietar dezamăgit.

Avocații atrag atenția că majoritatea neregulilor apar în contextul derogărilor urbanistice sau al avizelor emise greșit ori expirate. Problemele devin vizibile de cele mai multe ori abia după ce construcția este finalizată, moment în care șansele de remediere sunt aproape nule.

Specialiștii recomandă viitorilor locatari să fie atenți încă din faza de proiect și să sesizeze primăria sau Inspectoratul de Stat în Construcții atunci când observă nereguli. Există precedente în instanță unde autorizațiile de construire au fost suspendate pentru că nu respectau legea – un semnal că presiunea civică și acțiunea comunitară pot da rezultate.